Sunt persoane care își exprimă sentimentele prin semne. Zâmbesc și nu ai nevoie de traducere. Le înțelegi starea. Citești pe fața lor mulțumire, și atunci te întrebi care dintre noi trăiește într-o lume normală: noi, cei care auzim, sau ei, surdo-muții, al căror destin i-a făcut să fie doar diferiți.
La Liceul Tehnologic Special Bivolărie sunt înscriși 180 de copii și tineri doar cu deficiențe de auz. Unitatea este continuatoarea Institutului de orbi și surdo-muți „M. S. Regina Maria” din Cernăuți și funcționează într-o fostă cazarmă austriacă din anul 1943, când s-a transferat de la Cernăuți. Activitățile de învățare desfășurate la clasă sunt realizate după programa din învățământul de masă, pentru a oferi elevilor accesul la același conținut de informație ca și elevii care aud.
Fie că abia merg, având puțin peste 2 ani, la grupa mică de preșcolari, fie că sunt adolescenți sau trecuți de majorat, veniți din 14 județe, dar și din Republica Moldova, cu toții fac parte din marea familie a Liceului Tehnologic Special Bivolărie. Elevii urmează una dintre cele două specializări ale liceului, operator – tehnică de calcul sau patiserie – cofetărie.
Limbajul mimico-gestual
Când pășești pe poarta liceului, dacă e pauză, ești întâmpinat de zâmbetele copiilor, care nu au nevoie de traducere. Pășești mai departe și ochiul este încântat de parcul plin cu flori, de un teren de sport bine utilat, în care alți copii aleargă, se joacă în tăcere, fără să-ți dai seama că acești copii sunt diferiți. Îi cunoști mai bine la una dintre întâlnirile periodice pe care le au cu conducerea școlii, cu directorul Mihai Stan și cu directorul adjunct Viorica Georgescu, în sala de conferințe, în pauza de la ora 11:00.
Acolo este universul lor, universul semnelor, al limbajului mimico-gestual, de fapt abecedarul unui surdo-mut. A fost momentul în care elevii și-au desemnat un lider, care să le reprezinte interesele. O tânără foarte drăguță, Aurica Iacoban, elevă în clasa a X-a, întrunește toate calitățile pentru a-i reprezenta pe colegii ei în Consiliul de Administrație al școlii și pentru a transmite conducerii doleanțele lor. Ca după orice alegere, urmează aplauzele, fără bătăi din palme, ci cu zeci de palme fluturate deasupra capului.
Grija față de elevi
Am aflat de la cei doi directori, ambii profesori de matematică, dar și cu specializări în psihologie, că în liceu sunt 130 de angajați, cadre didactice, nedidactice și personal auxiliar. Nimeni nu ține cont de programul de opt ore. Cu toții lucrează mult mai mult decât sarcinile din fișa postului, pentru că și-au dat seama că numai așa pot să facă un sistem să funcționeze, o școală să fie apreciată, elevii să aibă rezultate și să existe comuniune între elevi și profesori.
Directorul adjunct Viorica Georgescu ne-a spus că fiecare dintre cei care lucrează la această unitate de învățământ a înțeles că „pe primul loc se situează grija față de elevii care ne sunt încredințați de părinți, grijă care vizează atât componenta didactică, cât și serviciile extradidactice. Cei mai mulți merg acasă, în familie, doar în vacanțe. De aceea, încercăm să le organizăm cât mai multe activități extrașcolare, concursuri, excursii, competiții sportive, pentru ca ei să socializeze, să se cunoască cât mai bine, să le treacă dorul de casă. Și pentru că mulți provin din mediul rural, avem la ferma școlii animale, păsări, care să îi facă pe unii dintre ei să se simtă ca în propria gospodărie”.
Hrană eco
În ferma liceului am văzut ponei pentru agrement, cai, vaci, porci, păsări (găini, bibilici, curcani, păuni). Dacă unele vietăți sunt doar pentru terapia copiilor, altele sunt sacrificate și ajung pe masa copiilor sub formă de hrană eco. Liceul mai are un solar foarte bine utilat, de unde în această vară s-au recoltat circa două tone de legume, care au fost folosite la bucătărie, dar și pentru cămara de toamnă (zarzavaturi, murături, tocane pentru iarnă). Și pentru că la Bivolărie se poate vorbi de economie socială, de eficiență, directorul Mihai Stan ne-a arătat și fabrica de procesat lapte, unde se produc brânză topită, lapte pasteurizat, cașcaval, iaurt, smântână, telemea.
Conducerea Liceului Tehnologic Special Bivolărie ne-a spus că „valorile dominante din școală sunt cele de cooperare, respect reciproc, atașament față de copii, respect pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, dorință de afirmare”, valori care nu sunt scrise doar pe hârtie, ci sunt asumate și puse în practică.
Au rămas după liceu să lucreze în școală
Unii dintre elevii surdo-muți de la Bivolărie au rezultate foarte bune la învățătură și urmează facultăți sau școli postliceale. Alții își găsesc un loc de muncă după ce se întorc în familie.
Sunt și patru cazuri, în acest moment, de foști elevi care au rămas să lucreze în cadrul liceului. Este vorba de Jenică Ciocoiu, din Iași, care după terminarea liceului a rămas în continuare ca profesor suplinitor – electronică, Aurora Catargiu, muncitor bucătărie, profesorul de religie Ștefan Grădinaru, preot la capela liceului, absolvent de teologie, Elena Rusu – îngrijitoare.
Dintre elevii care urmează studii după terminarea liceului: Loredana Holospin, din Botoșani, este studentă la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Ionuț Adrian Mușat urmează Școala postliceală de asistență socială Pitești, Alin Tănase – Școala postliceală de optică medicală Focșani etc.
Educație, terapii, practică
La Bivolărie, elevii sunt demutizați, deprind limbajul verbal prin activități de articulare a sunetelor și educare a auzului. Foarte importantă este formarea vocabularului activ, necesar în comunicare.
O importanță deosebită se acordă activităților de terapii specifice și de compensare (educație perceptiv-auditivă, tehnica vorbirii, audiologie, cultură fizică medicală, asistență psihologică), având în vedere integrarea cât mai eficientă a acestor copii în societate.
Școala dispune de un laborator de electronică, două laboratoare de informatică și un laborator de patiserie, unde elevii de liceu își desfășoară cu precădere orele la cultură de specialitate și instruire practică.
Pe Severin Plută, din Republica Moldova, l-am întâlnit în laboratorul de patiserie. Are 17 ani și ne-a spus (prin limbajul mimico-gestual) că îi place această școală pentru că este implicat în multe activități și nu se plictisește. În viitor, se vede lucrând într-un restaurant, la el în țară.
Proiecte în colaborare cu asociații din străinătate
În anul 1998, după cum ne-a explicat directorul Mihai Stan, primul proiect realizat cu o asociație din afară a fost cu Asociația „Lions Club Nordlingen” din Germania. „Proiectul a avut în vedere construcția unei capele școlare și s-a concretizat în achiziționarea unor materiale de construcție (cărămidă). În perioada 2001-2010, am colaborat cu Fundația Umanitară «Luna de Sus» din Olanda. Prin proiectele comune am achiziționat rechizite și mobilier școlar, trei cazane pentru centrala termică a unității, două vaci gestante, o seră cu suprafața utilă de 450 mp; am construit și dotat un dispensar medical pentru comunitate, am dotat cu încălzire centrală patru școli generale”.
În aceeași perioadă, a completat Mihai Stan, cu ajutorul Fundației Umanitare „Hilfe fur Kinder” din Germania, au fost procurate mobilierul din internatul de fete și internatul de băieți, lenjerie de pat, rechizite, mobilier școlar, un tractor nou de 65 CP, pentru ferma agricolă a unității. În perioada 2003-2005, Fundația Umanitară „29 Mai 1989” din Italia a contribuit la dotarea microfermei unității cu două mulgători automate, o moară cu ciocănele și un tractor 4×4 de 45 CP.
„Fără aceste colaborări cu parteneri din străinătate, nu am fi făcut progrese atât de mari. Nu am fi reușit să facem producție, să valorificăm din produsele agricole, din produsele lactate, să închiriem localnicilor utilajele agricole din dotare, pentru a face bani cu care să demarăm noi proiecte”, a completat directorul Stan.
