UNIUNEA EUROPEANĂ ÎMPLINEȘTE 50 DE ANI: SEMNALUL UNUI NOU ÎNCEPUT de Hans-Gert Pöttering, Președinte al Parlamentului European

Gândindu-mă la cei 50 de ani ai tratatului de la Roma, privesc în urmă cu mândrie și privesc înainte cu un optimism prudent. După un început modest, în perioada de pionerat a procesului de unificare europeană, Uniunea Europeană s-a dezvoltat cu un dinamism fără precedent, numărând în prezent 27 de state membre și aproape 500 de milioane de cetățeni. Cea mai importantă realizare a noastră este faptul că am reușit să punem capăt divizării Europei. Valorile noastre comune au triumfat la nivelul întregului continent.
Cea de-a 50-a aniversare a tratatului, care va avea loc pe data de 25 martie, constituie un bun prilej de a ne uni forțele pentru următoarea misiune importantă care ne așteaptă: abordarea comună a fenomenului globalizării. Tot mai multe dintre provocările în fața cărora se află Europa și întreaga lume nu pot fi înfundate fără soluții europene. Exemple actuale în acest sens sunt schimbările climatice la nivel global, precum și garantarea aprovizionării cu energie, în contextul în care materiile prime devin tot mai limitate. Într-o lume în care interdependența este în continuă creștere, cei care mizează, înainte de toate, pe cartea naționalismului sau acționează în favoarea intereselor naționale sunt sortiți eșecului. Dar, dacă noi, europenii, ne unim forțele, ne sporim șansele de reușită pe plan economic, social și ecologic. Constat că, în prezent, Uniunea Europeană nu este pregătită suficient pentru acest lucru. Trebuie, așadar, să o reînnoim și să o pregătim ca să poată face față viitorului.
Prin urmare, nu mă aștept ca apropiata aniversare europeană să fie marcată de o atmosferă festivă ci, mai degrabă, de cea caracteristică unui nou început. Semnalul acestui nou început ar putea fi Declarația comună privind viitorul Europei, care va fi proclamată la 25 martie, la Berlin. Această dată va marca depășirea stării de perplexitate cauzate de respingerea Tratatului Constituțional în Franța și în Olanda. Publicul larg va putea observa, încă odată, faptul că noi, europenii, avem în comun numeroase caracteristici pe care ne putem baza în elaborarea politicilor noastre comune.
Acest lucru va crea un climat favorabil pentru a pune capăt impasului în care a intrat procesul de ratificare a Tratatului Constituțional. Cunosc obiecțiile și riscurile, iar răspunsul meu este: Parlamentul European susține acest tratat. Trebuie să facem tot posibilul pentru a păstra substanța acestui proiect de reformă și pentru a-l realiza până la următoarele alegeri europene din iunie 2009. În acest context, nu ar fi rău să supunem proiectul unui „regim de primăvară” și eliminăm numeroasele dispoziții detaliate inutile. Acest lucru este valabil, în special, pentru abordarea amplă a anumitor domenii politice. Chiar și cuvântul „Constituție” din titlu nu este tabu, dacă o formulare mai modestă poate fi utilă contextului de față. În schimb, conținutul acestuia, inclusiv valorile și drepturile fundamentale, nu sunt negociabile deoarece acestea vor constitui baza pentru continuarea procesului de unificare europeană în deceniile următoare.
Doresc să folosesc prilejul apropiatei aniversări a Europei pentru a mă adresa acelor cetățeni europeni care, până în prezent, s-au arătat sceptici față de Uniunea Europeană. „Bruxelles-ul” e perceput adesea ca fiind distant, birocratic și ineficient, iar cetățenii pierd din vedere faptul că tocmai Tratatul Constituțional este instrumentul ideal pentru eliminarea sau corectarea acestor deficiențe. Mai presus de toate, acesta ar contribui la diminuarea temerilor privind înclinarea balanței de putere înspre Bruxelles care, în cele din urmă, s-ar putea transforma într-un „superstat”.
O distribuție clară a competențelor și principiul subsidiarității împiedică o astfel de transformare. Subsidiaritatea presupune acordarea priorității unităților mai mici. Prin urmare, orașele și autoritățile locale sunt pe primul loc, fiind urmate de nivelul regional și, respectiv, de cel național. Uniunea Europeană intervine numai în cazul în care o anumită problemă ar putea fi rezolvată bine și mai eficient cu ajutorul acesteia. Interacțiunea tuturor acestor niveluri va avea însă succes numai în cazul în care, în final, aceasta contribuie la dinamizarea procesului de unificare europeană. Grație unui nou spirit comunitar și unui nou sentiment de apartenență, noi, europenii, putem depăși obstacolele ce stau în calea Tratatului Constituțional și putem realiza progrese concrete în privința unor aspecte de o importanță vitală pentru viitor.