În colecția suceveanului Marius Mirăuță, în care am semnalat cu câteva luni în urmă existența unor piese deosebite, foarte bine conservate și de o mare varietate (așa cum este un dinte de mamut, care cântărește circa 2 kg, sau o cămașă de zale, datând din sec. al XIV-lea), se află și câteva unelte preistorice din piatră. Din colecția lui Toader Hrib
Este vorba de ciocane și topoare din piatră din epoca neolitică, cu urme vizibile de cioplire, sau, dimpotrivă, bine șlefuite, unele dintre ele găurite, precum și o râșniță, un disc din rocă sedimentară cu granulație mare, cu fragmente de cochilii de melci și scoici.
Piesele au făcut parte din colecția lui Toader Hrib, țăranul autodidact din comuna Arbore, care a adunat cu multă osârdie și cheltuială un valoros fond arheologic, etnografic și documentar, punând bazele unui muzeu privat unic în perimetrul bucovinean, muzeu care, din păcate, nu a rezistat după moartea lui.
Arborean ca și Toader Hrib și la fel de preocupat de păstrarea memoriei locurilor natale, dar și a memoriei culturale a Bucovinei, Marius Mirăuță a făcut efortul de a recupera și reîntregi această colecție uitată și parțial risipită, căreia i-a adăugat multe alte piese pe care le-a achiziționat cu pasiune de colecționar.
Pivnița din Arbore
Cum în colecția lui Marius Mirăuță se află și însemnările lui Toader Hrib (atât în manuscris, cât și în formă dactilografiată) se cunoaște și locul în care au fost găsite aceste piese.
Toader Hrib notează, în anul 1960, pe una din filele cronicii sale sătești, că a văzut „pivnița unde s-au găsit în ea topoare de peatră”, topoare care „nu pot fi de la haiducul Darie, nici de la Luca Arbure, ci aceste sunt urme preistorice”.
Cu un an mai târziu, în 1961, acesta face o altă consemnare cu privire la descoperirea acestor unelte: „Tot pe pârâul Turculese, în capătul de la deal, pe dreapta sus, înainte de 80 de ani, unul din familia lui Constantin Irimii sau neamurile care aveau casă în apropierea acestui pârâu, au găsit o pivniță în care au găsit o masă de peatră și topoare de peatră și mai multe unelte de peatră, toate acestea dovedesc că tot în împrejurimile acestui pârâu, pe dealul Portarului, au trăit o lume, oameni înainte de 5-10.000 de ani”.
Ofertă fără răspuns
Dacă ciocanele și topoarele din piatră sunt de dimensiuni mici, discul râșniței, perfect circular și găurit la mijloc, are un diametru de 45 cm.
Deși Marius Mirăuță s-a adresat atât Direcției pentru Cultură Suceava, cât și instituției muzeale sucevene cu o ofertă de achiziție pentru întreaga colecție, nu a primit încă nici un răspuns.
Vastă și diversă, colecția, care cuprinde de la piese arheologice din diferite epoci istorice, la documente manuscrise și carte veche, până la icoane și obiecte de etnografie, îi ocupă pasionatului colecționar, așa cum singur mărturisește „o cameră, biblioteca și…tot timpul”.
Marius Mirăuță încearcă să găsească o soluție pentru ca toate obiectele pe care le deține să poată fi valorificate în interesul publicului.





