Sumele cu care consiliile județene și cele locale finanțează protecția copilului provin integral de la bugetul de stat și aproape un sfert dintre DGASPC-uri redistribuie parte din acești bani către vârstnici și persoane cu handicap, atunci când fondurile pentru aceste categorii sunt insuficiente.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Fundația SERA România au realizat, în cadrul proiectului european „Îmbunătățirea eficacității organizaționale a sistemului de protecție a copilului în România”, primul recensământ al sistemului public de protecție a copilului, care arată că acesta este susținut integral din bugetul de stat, deși consiliile județene, care au în subordine direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), ar trebui să aloce fonduri în acest scop.
Inițiatorii studiului arată că, pornind de la analiza Legii bugetului de stat pe 2010 – Legea 11/2010, prin care, pentru susținerea sistemului de protecție a copilului pentru anul 2010, s-a acordat de la bugetul de stat suma de 653.051 mii lei și a Legii bugetului de stat pe anul 2011 – Legea 286/2010 prin care s-a acordat suma de 644.190 mii lei în același scop, și coroborând cu sumele primite de către DGASPC-uri de la bugetele județene și locale în ambii ani luați în analiză, s-a constatat că sumele cu care consiliile județene și cele locale finanțează sistemul de protecție a copilului provin integral de la bugetul de stat.
„În urma studiului, a rezultat faptul că, în anul 2010, 71,43 la sută din DGASPC-urile respondente au dispus de o alocare bugetară suficientă, care nu a necesitat rectificări sau alte surse de finanțare. Restul DGASPC-urilor (28,57 la sută) și-au acoperit cheltuielile prin: solicitări de rectificări bugetare (52,94 la sută), atragere de fonduri europene (18,75 la sută), reorganizare servicii (17,65 la sută) și venituri proprii (12,5 la sută). În anul 2011 s-a constatat că doar 58,14 la sută din DGASPC-uri au proiectat bugete care nu au avut nevoie de rectificări. Celelalte 41,86 la sută din Direcții și-au acoperit necesarul prin: redistribuire de la alte capitole/ alineate (54,55 la sută), solicitare la rectificări bugetare (52,17 la sută), accesare de fonduri europene (35 la sută) și venituri proprii (10 la sută)”, se arată în studiu.
Pe lângă faptul că autoritățile locale nu susțin financiar sistemul de protecție al copilului, cercetarea de teren a arătat că în aproape 25 la sută dintre cazuri bugetul alocat copiilor este diminuat prin redistribuirea sumelor către vârstnici și persoane cu handicap.
„Este de menționat că, în cazul în care bugetul alocat persoanelor vârstnice sau persoanelor cu handicap nu este suficient, un procent de 23,68% din DGASPC redistribuie sume din bugetul alocat protecției copilului”, se arată în studiu.
Aceeași cercetare arată că DGASPC-urile pot beneficia cu greu și de donații sau sponsorizări, din cauza normelor metodologice privind modul de încasare și utilizare a fondurilor bănești primite sub aceste forme de către instituțiile publice, care prevăd o procedură de primire destul de anevoiasă și care, în loc să faciliteze atragerea acestora, o îngreunează.
În cadrul cercetării au fost culese și date referitoare la donațiile și sponsorizările de care au beneficiat Direcțiile (pentru centrele aflate în subordine) în cei doi ani analizați (2010 și 2011).
Astfel, s-a observat atât scăderea numărului de DGASPC-uri beneficiare, cât și a numărului de contracte și a sumelor donate.
„Dacă în 2010 au beneficiat de donații și sponsorizări 82,5 la sută din DGASPC-urile intervievate, în 2011 procentul acestora a scăzut la 80,49 la sută. De asemenea, numărul contractelor de donație/sponsorizare a scăzut de la 1.353 în anul 2010 la 1.112 în anul 2011. Aceeași tendință de scădere s-a resimțit și în cuantumul donațiilor primite, acestea scăzând de la 4.009.328 lei, în anul 2010, la 3.809.941 lei, în anul 2011”, se arată în studiu.
În acest context, inițiatorii studiului recomandă modificarea legislației, în sensul facilitării procedurii de înregistrare a donațiilor și sponsorizărilor de către instituțiile publice.
