Undeva nu sună…

Privite strict sub lupa (nu e anagramare!) Regulamentului, faptele petrecute la ceas de seară, alaltăieri, au „acoperire”. Dar doar atât. Vreau să spun că arbitrul Deaconu, în loc să încerce gestionarea situației de criză ivite, a făcut parcă tot ce era posibil întru amplificarea acesteia până către deznodământul absolut ridicol și ilogic. A acționat adică în cea mai nefericită direcție, reușind să păgubească pe absolut toată lumea, începând cu el însuși. Să nu înțelegeți, Doamne ferește!, că apăr huliganii și că încurajez comportamentul animalic al bandelor numite, absolut impropriu, la noi, galerii. Sau că nu am toată compasiunea pentru Deaconu, cel care a fost lovit de unul sau două obiecte. Numai că starea sa fizică (nu îi curgea sânge din cap, deși parcă dorea acest lucru, după cât de des își ducea mâinile la locul loviturii, nu a căzut secerat la momentul impactului, iar năuceala post-lovitură mi s-a părut – iertați-mi dacă greșesc – ușor teatrală și parcă la comanda lui Lovin care îi tot șoptea ceva în timp ce-l conducea tandru, cu mâna pe după șoldul acestuia) parcă nu chiar impunea oprirea partidei. Iar când a revenit la „locul faptei”, parcă aștepta să mai zboare încă un obiect, spre a opri jocul. Lucru care s-a și petrecut. Nu-i fac proces de intenție, nu-l acuz (ar fi chiar culmea, el fiind, totuși, victimă) de premeditare (și, implicit, nici că ar fi fost vândut), dar e indiscutabil că s-a pierdut, că a dovedit că el, ca mai toți arbitrii români, nu este apt de a conduce un meci important. Iertați-mă: ați văzut câte zeci și sute de obiecte se aruncă în Spania, mai ales la corner, în jucătorul care se pregătește să execute? Cu toate astea, nici măcar în celebrul caz Figo, niciodată arbitrul nu pune paie pe foc. Ceea ce s-a petrecut sâmbăta trecută, cu portarul rănit grav, e altceva și decât ceea ce se petrece în mod obișnuit acolo, și, categoric, decât la Rapid – Steaua. Dincolo de întâmplarea în sine, acesta este rezultatul stării generale a fotbalului nostru, murdar de sus până jos, condus de o Ligă și o Federație pline de golani, de patroni de club penali, cu meciuri trucate și cu arbitrii incompetenți ori mânjiți. Și cu spectatori pe măsură.