Unde sunt mafioții de altădată?!

Milan și Inter sunt ca niște soți divorțați, care n-au fost niciodată împreună, însă continuă să împartă aceeași casă, stadionul San Siro-Meazza. Dar ceea ce s-a întâmplat zilele trecute cu transferul atacantului Suazo de la Cagliari depășește cu mult limita șicanelor obișnuite. Practic a indus între “verișorii” milanezi o adevărată stare de beligeranță și sunt chiar indicii că anunțul subit al trecerii lui Chivu la echipa campioană este o consecință a acestei povești.
Fotbalist din Honduras, Suazo nu a rupt gura târgului în cei aproape 8 ani de când joacă la Cagliari, reușind totuși să reziste atâția ani în Il Calcio, fără să schimbe clubul. În ultimul an a jucat 36 de partide din 38, toate ca titular și a marcat 14 goluri, dintre care aproape jumătate din penalty. Așadar, deși cifrele nu sunt tocmai exaltante, Roberto Mancini a intuit că dislocarea acestuia dintr-o echipă ce se zbate în subsolul clasamentului și plasarea lui într-un colectiv cu pretenții ar putea aduce un salt calitativ surprinzător al atacantului de 27 de ani. Antrenorul Interului intenționează în acest an să performeze în Europa, iar pentru aceasta are nevoie să-și ferească vedetele de uzură, de aceea Suazo era destinat în special meciurilor de campionat, cu echipe de pluton, dar de la care trebuie luate toate punctele în mod constant. Ei bine, lucrurile păreau a merge șnur, cele două echipe s-au înțeles, inclusiv la bani, jucătorul primind acceptul președintelui sard Cellino de a se prezenta la vizita medicală, pe care acesta a și efectuat-o. Fără nici o emoție, Interul a și oficializat transferul, deși nu erau îndeplinite chiar toate condițiile, adică pe lângă semnătura jucătorului și a reprezentanților Interului, lipsea cea a amintitului Cellino, care se afla la reședința sa din Miami, dar dăduse asigurări că era doar o formalitate.
În acest moment, nu se știe dacă pentru nevoile propriului club sau doar pentru a împiedica întărirea rivalei, a intrat pe fir Adriano Galliani, eminența cenușie a lui AC Milan. Acesta avea deja trecere la Cellino fiindcă i-l cedase pe tânărul atacant Matri, jucător milanez care se remarcase la divizionara B Rimini. Galliani l-a determinat pe Cellino să se sucească, jucătorul n-a suflat în fața boss-ului sard și Milan a prezentat imediat la ligă un contract complet cu toate cele trei semnături… Ce a urmat e lesne de imaginat! Președintele Moratti i-a acuzat și amenințat pe cei de la Milan, Mancini a făcut o criză de nervi și a amenințat cu demisia, iar pentru a-l potoli Moratti i l-a pus mintenaș pe tavă pe Chivu. Presa i-a sărit în cap lui Cellino, fiindcă acesta nu este un om de onoare, călcându-și cuvântul dat. Dar poate că Cellino a vrut să arate că n-are legături cu Mafia, fiindcă liderii mafioți obișnuiau să parafeze înțelegeri doar printr-o simplă strângere de mână. E drept, câteodată la ușă… Interesant este că Milanul și-a asumat riscul unei suspendări pe câteva luni a lui Suazo, care n-are voie să-și pună semnătura pe două contracte cu echipe diferite. Iar Moratti a promis că merge până în pânzele albe în această chestiune.
Colac peste pupăză, cele două echipe sunt acuzate de fals în bilanțurile din anii trecuți și riscă tot felul de depunctări sau chiar deposedări de titluri! Mai au la dispoziție două săptămâni pentru a-și pregăti apărarea și a spera doar în niște amenzi usturătoare. Cluburile milaneze speră să convingă că falsurile în bilanț au fost doar niște… neregularități! Peste tot în lumea asta se greșește, nu?!