Un drum deosebit de echilibrat și în egală măsură distins (și tocmai de aceea constituie dramatica excepție care confirmă regula prostiei generalizate la nivelul întregului fotbal românesc), ați ghicit!, Ladislau Bolony, spunea într-un interviu publicat ieri într-o gazetă centrală că i-a plăcut spiritul de echipă pe care l-a arătat Naționala în meciul cu Franța. Mai spunea dragul de Loți că asta constituie o bază solidă de plecare în reconstrucția echipei, cu atât mai mult cu cât din ea fac deja parte tineri de real talent și care nu se dau în lături de la efortul fără de care nu se poate ajunge la performanță.
Acest comentariu este scris, evident, înaintea meciului cu Austria. În care însă sper să-l fi văzut deja titular pe Roman, omul care realmente m-a impresionat în puținele minute jucate la Paris. Despre astfel de fotbaliști vorbea Loți, iar orice om cu minte în cap și capul pe umeri n-ar putea decât să aprecieze prestația lui și curajul selecționerului de a-i fi oferit șansa debutului la Națională tocmai pe un stadion grandios și tocmai într-un meci cu vicecampioana lumii. Pentru că Franța, oricât de prost ar fi jucat în aceste preliminarii este totuși deținătoarea argintului mondial. A face impresie într-un asemenea meci nu se poate compara, să zicem, cu înscrierea a 4 goluri într-un amical cu Petrolistul Băicoi, încheiat cu 21-0.
Așadar, avem o echipă de perspectivă, ceea ce n-am avut de o bună bucată de vreme (ce perspectivă au „loser-ii!?”) și care, ceea ce e absolut remarcabil, face deja performanță. Adică are două victorii (probabil trei, la ora când citiți) și un egal, în deplasare, cu o mare echipă. Când am mai avut noi așa un parcurs, de la „epoca Hagi” încoace? Și-atunci cum de își permit niște nenorociți de traficanți de gioarse, de murături poreclite „fotbaliști”, precum și alți nenorociți porecliți “investitori” (dar care toată viața lor, asta murdară, nu s-au învrednicit nici să crească un junior, nici să cumpere un fotbalist adevărat dar și nici măcar să pună iarbă pe toloaca unde sclavii lor, porecliți și ei „angajați, măcar să nu riște accidentarea la orice pas”) să grohăie despre “selecția proastă”? Aaa, fiindcă n-au fost incluse și murăturile lor, fosilele tot căutate de Real și de Milan dar care fac tușa și-n Cipru și-n Cecenia?
Vorba unui editorial, tot de ieri, din “Evenimentul zilei” : Jos labele!
