A XIII-a ediție a Colocviului Internațional de Științe ale Limbajului „Eugeniu Coșeriu” (CISL) a început, ieri, la Universitatea ”Ștefan cel Mare” și până duminică oferă cercetătorilor din domeniul lingvistic prilejul perfect de a-și prezenta comunicările. După cum au precizat coordonatorul manifestării, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, conf. dr. Luminița Turcu și lector Dorel Fînaru, CISL este considerat astăzi, în mediile universitare naționale și internaționale și de o serie de publicații de specialitate, drept una dintre cele mai mari manifestări științifice cu profil filologic din lume și categoric cea mai mare din România, ”una dintre cele mai vechi și respectabile manifestări științifice din universitate”.
Importanța evenimentului de la Suceava a fost subliniată, ieri, în cuvântul de deschidere, de rectorul Universității ”Ștefan cel Mare, prof. univ. dr. Valentin Popa, care a arătat legăturile puternice între mediile academice din universitățile partenere în organizare – Universitatea de Stat din Moldova, din Chișinău, și Universitatea Națională „Yurii Fedkovici” din Cernăuți. Rectorul Popa și-a exprimat mirarea că statul continuă, la fel ca în urmă cu 20 de ani, ca la filologie să finanțeze mai mult secțiile de limbi străine decât cele de limba română și a declarat că guvernanții ar trebui să devină conștienți că astăzi ”lucrurile ar trebui să se inverseze, să susținem mai mult limba română, atât în țară, cât și în diaspora”. Universitatea suceveană face deja asta, prin aceea că prof. Sabina Fînaru a predat un an la lectoratul român de la universitatea din Cernăuți, iar ieri a predat ștafeta unui alt universitar sucevean, Gina Puică.
Un discurs remarcabil a avut decanul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, conf. univ. Luminița Turcu, care a vorbit despre rolul limbilor și literaturilor lumii în această epocă a globalizării, despre cum ”perplexitatea noastră în fața celuilalt ia uneori cele mai hâde forme”. ”Nădăjduiesc că, în timp ce noi, aici, căutăm sensuri, cei de pe plută vor găsi țărmuri”, a încheiat Luminița Turcu, cu trimitere directă la drama milioanelor de oameni care își caută astăzi un ”acasă”.
Evocarea personalității marcante a lingvistului care a acceptat să dea numele CISL, Eugeniu Coșeriu, de universitarii de la Chișinău, prof. univ. dr. Ludmila Zbanț și prof. univ. dr. Irina Condrea, a adus în discuție problema identitară a basarabenilor, în raport cu limba. Eugeniu Coșeriu a fost un susținător permanent al luptei moldovenilor pentru limba română. Savantul a afirmat, nu o dată, că a vorbi despre limba moldovenească este ”un genocid etnic”, ”o iluzie” sau ”o greșeală” când astfel de teorii sunt susținute de oameni de bună-credință, și de-a dreptul ”o fraudă științifică”, atunci când susținerea e cu rea-credință. ”Eugeniu Coșeriu a spus lucrurilor pe nume în lupta cu fantomele moldovenismului”, a spus prof. Condrea.
CISL Suceava a devenit un brand în Europa și în lume
Această nouă întâlnire de la Suceava datorează anvergura, după cum a arătat prof. univ. dr. dr.h.c. Sanda-Maria Ardeleanu, ”voinței noastre de a exista prin Cuvânt, dar și susținerii pe care o avem din partea conducerii celor trei universități organizatoare, alături de care au venit anul acesta Agenția Universitară a Francofoniei – AUF, Alianța Civilizațiilor ONU și Lectoratul de limba română de la Universitatea «Yurii Fedkovici» din Cernăuți, dar și Complexul Muzeal Bucovina și Centrul de Informare și Promovare Turistică Suceava”. De o mențiune specială s-a bucurat Casa Editorială Demiurg Iași, vechi colaborator al CISL, care a editat și volumul I al comunicărilor științifice din cadrul colocviului. Casa Demiurg este, de altfel, și laureată a premiului Senghor Cesaire și a Ordinului ”La Pleiade” în grad de cavaler, acordate de Adunarea Parlamentară a Francofoniei la Berna, în acest an.
Cu cei peste 130 de participanți înscriși, reprezentând spații lingvistice și culturale din România, Republica Moldova, Ucraina, Franța, Spania, Germania, Elveția, Marea Britanie, Maroc, Senegal, ediția 2015 a CISL demonstrează că ”viitorul cercetărilor noastre și specificul unei manifestări științifice cu identitate de brand în Europa și nu numai este asigurat”, a mai spus prof. Ardeleanu, încheind cu citarea lui Eugeniu Coșeriu, că „principiul lui Kant, în formularea în care l-am învățat eu, este că scopul vieții nu este fericirea, ci cucerirea rațiunii și a libertății, iar acest principiu trece de limitele științei, dar este și pentru știință cu totul fundamental”.
Colocviul de Științe ale Limbajului de la Suceava a debutat în 1991, la inițiativa marelui profesor-filolog Mihail Iordache, cu concursul profesorului ieșean Dumitru Irimia și al lui Eugeniu Coșeriu însuși. Eugeniu Coșeriu s-a născut în anul 1921, în comuna Mihăileni, județul interbelic Bălți, România, azi în Republica Moldova. A fost fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen, părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală. S-a impus la nivel mondial în elita lingvisticii moderne devenind unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX. A fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universități din întreaga lume și membru al mai multor academii.
