Una din trei femei este agresată

Una din trei femei este agresată într-un fel sau altul, spun specialiștii. Din statistici reiese că de cele mai multe ori femeile sunt bătute cu bestialitate chiar în prezența copiilor, care, în funcție de vârstă, pot să primească și ei o porție de bătaie, dacă îndrăznesc să își apere mama.
Femeile care suportă cel mai des agresivitatea partenerului sunt femeile casnice, cu studii medii sau sub medii, cu un soț sau partener de viață cu același nivel de pregătire, gelos și consumator de băuturi alcoolice. De cele mai multe ori, bărbații își varsă furia și pumnii pe femei pe motiv de gelozie sau vin supărați de la serviciu și trebuie să se ia de cineva.
„Copiii crescuți într-un mediu violent vor căpăta și ei manifestări violente”
Umilințele și bătăile, după cum ne-a explicat Tiberiu Rotaru-Anghelescu, psiholog clinician – Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, au loc în sânul familiei, adică chiar în locul unde ar trebui să ne simțim mai în siguranță și, de multe ori, „copiii asistă la aceste scene, construindu-se niște tipare false ale personalității”.
„În afară de faptul că atât fetele, care își văd mamele bătute, cât și băieții, martori la aceste scene, vor considera că violența este manifestare normală a personalității și ulterior a vieții de cuplu, sechelele pe care le lasă aceste episoade asupra personalității sunt din cele mai grave. Copiii crescuți într-un mediu violent vor căpăta și ei manifestări violente, vor fi slab integrați în grupuri sociale, vor avea probleme de socializare și de performanță școlară, ajungându-se până la abandon și depresii”, este de părere psihologul.
„Comportamentul unui soț violent este foarte greu de schimbat”
Doar 40% dintre femeile agresate se adresează poliției. Multe dintre acestea își retrag plângerile și își iartă soții agresivi. Cu timpul, se împacă cu soarta de teamă că își vor pierde copiii și că vor rămâne fără nici o sursă de venit. Multe femei nu cer ajutorul nimănui, suportând în continuare calvarul la care sunt supuse de soți. În multe dintre aceste cazuri situația nu se îmbunătățește, ci, dimpotrivă, se ajunge și la tragedii. Circa 50% din cazurile de omor în rândul femeilor ca urmare a violențelor sunt produse de parteneri sau foști parteneri.
Dependența de soț, de partener nu este reală, spun specialiștii, pentru că în cele mai multe cazuri femeile duc în spate povara unei familii, a unei gospodării. Psihologii vorbesc de existența unei „spirale” a violenței în cuplu, care începe cu tensiuni, degenerează în conflicte, duc la violență, apoi la regrete și iertare. Ei numesc perioada de liniște, în astfel de cupluri, „luna de miere”, dar ciclul se reia.
„Femeia nu realizează dimensiunea acestui ciclu al violenței, sperând că bărbatul ei se va schimba sau găsindu-și ca motivație a persistentei în acea situație prezența copiilor, nevoia unui tată pentru copii. Din păcate, într-un mediu în care s-a instalat violența, situația unui soț violent este foarte greu de schimbat”, a mai explicat psihologul Rotaru.
Tăcere, când e vorba să-și acuze soții
Cele mai multe femei agresate povestesc că totul începe cu violența verbală, emoțională, economică, iar de la un simplu gest sau jignire se ajunge până la bătăi crunte. Din păcate, psihologii spun că una din șapte femei este violată de partenerul de viață. Mai rău este că doar unu din cinci cazuri este raportat și mai puțin de unu la sută dintre acestea sunt pedepsite.
„Din totalul femeilor victime ale violenței, doar o treime raportează un singur tip de violență. Opt din o sută de femei, spre deosebire de doi din o sută de bărbați, au suferit de-a lungul timpului mai mult de trei tipuri de violență (psihologică, fizică și sexuală, socială sau economică). În general, femeilor le este greu să vorbească despre calvarul prin care trec. De aceea, doar 50% dintre femeile agresate vorbesc despre violențele la care au fost supuse de soți sau concubini, 35% dau amănunte despre coșmarul prin care trec și doar 12% vorbesc pe larg despre violențele la care au fost supuse de agresor”, ne-a spus șefa Serviciului Județean de Medicină Legală (SJML) Suceava, doctor Lăcrămioara Bălan.
Tot ea a mai completat că „violența domestică nu se servește ’la bucată’, ci ’la pachet’, o femeie, de exemplu, poate să suporte mai multe tipuri de violență în același timp: violență psihologică, fizică, socială”. 43% dintre femeile agresate consideră violența fizică ca fiind cea mai gravă, iar 46% susțin că cea psihologică ar fi cea mai traumatizantă.
„În pat cu dușmanul”
Statisticile arată că 62% dintre femeile agresate locuiesc împreună cu agresorul. Cele mai multe spun că „nu pot pleca”, pe motiv că nu au bani sau le lipsește o destinație – nu au un adăpost.
Violența fizică este de patru ori mai mare la femei, decât la bărbați.
„La bătăi sunt expuse cu regularitate cu precădere femeile cu nivel redus de educație. Pentru șapte din o sută de femei căsătoria a adus după sine nu doar o gospodărie proprie, copii și un soț, ci și bătăi, și frecvente insulte, înjurături, amenințări. Femeile primesc foarte des aprecieri de genul ’nu ești bună de nimic’. În aproape 70% din cazuri, agresorul era băut în momentul agresiunii”, ne-a mai spus doctorul Bălan.
Studiile arată că 11% dintre femeile agresate au fost internate cel puțin o dată într-un spital de boli nervoase, iar una din două victime s-a gândit la sinucidere.
Suceava nu are un centru pentru femei abuzate
Șefa Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei Suceava, Narcisa Martchitan, ne-a spus că s-a confruntat de-a lungul timpului cu numeroase cazuri de violență în familie. Pentru că în județul Suceava încă nu există un centru pentru femei abuzate, asistenții sociali din primărie le oferă femeilor abuzate consiliere socială și juridică, le sfătuiesc să meargă la poliție pentru a depune o plângere.
Un caz concret este cel al unei tinere mămici, cu doi copii, care în repetate rânduri a fost bătută și scoasă afară din casă de concubin. Aceste manifestări violente se declanșau de obicei pe fondul băuturilor alcoolice și conflictelor care erau între familiile celor doi concubini.
„S-a mutat pe la mai multe gazde cu tot cu copii. Erau perioade de liniște, după care iar începeau bătăile și scandalurile. Pentru că era și un caz social, ne-am implicat și am reușit să-i găsim mamei o locuință socială, unde să se mute cu cei doi minori”, ne-a povestit Narcisa Martchitan.
Ea ne-a spus că Primăria Suceava, împreună cu Biserica „Sfânta Vineri” din Suceava, are în proiect construirea unui adăpost de noapte, cu o capacitate de 50 de locuri, unde vor putea fi primite și femei abuzate, „primul pas care trebuie făcut pentru aceste victime este să le oferi o șansă de a părăsi mediul violent în care au trăit”.
„Mă trăgea de păr, mă lovea. Îmi era frică de el”
Multe femei cu copii sunt evacuate din locuințele soților sau ale socrilor. Unele nu se duc la poliție de rușine, ci așteaptă ca partenerii să-și revină din beție, după care se întorc în același calvar. Altele reușesc să fugă pentru totdeauna din mediul violent în care au stat, forțat, ani de zile.
Un asemenea caz este acela al unei tinere de 23 de ani, care are o fetiță de doi ani și jumătate. Tânăra ne-a povestit că l-a cunoscut pe soțul ei în clasa a XI-a și după un an s-au căsătorit. A crezut că fericirea lor va dura o veșnicie. Nu s-a mai înscris la facultate, așa cum și-ar fi dorit, și s-a mutat cu socrii. Din acel moment au început necazurile. Era batjocorită de socri pe motiv că este săracă și din familie proastă (părinții ei fiind despărțiți). La început, soțul ei îi lua apărarea în fața părinților, dar destul de timid, pentru că și pe el primea amenințări de genul: „te scot în drum”.
„A fost suficient să îmi dea o palmă, pentru că, a spus el, s-a săturat să mă tot plâng de părinții lui… ’ești cucoană, gata, ai uitat de unde ai plecat’. Nu înțelegeam de ce s-a schimbat radical, cu ce greșisem (?). După ce a venit copilul pe lume, mama soțului mă critica orice aș fi făcut. Îmi spunea că sunt o neisprăvită, o leneșă și am vrut să profit de averea lor. Jignirile veneau din toate părțile, iar soțul continua să mă lovească din nimic. A început să consume alcool, din ce în ce mai des. Îmi era frică de el. Devenise foarte agresiv. Parcă era alt om. Arunca, spărgea totul în casă, mă trăgea de păr și mă lovea fără să țină cont de nimic. Când fetița a împlinit doi ani, am reușit să-mi adun câteva haine, când nu era nimeni acasă, și să fug. M-am adăpostit pe la rude, deși nimeni nu știa prin ce trec, pentru că, în acești ani, nu mi s-a dat voie să invit pe nimeni la noi. Acum sunt foarte hotărâtă să divorțez de acest om”, ne-a povestit tânăra mămică.
Violența, la baza divorțurilor
Aproape în fiecare an, în jur de 2.000 de cupluri se despart la Tribunalul Suceava, cel mai invocat motiv fiind bătăile primite de la partenerul de viață.
Violențele asupra unuia dintre soți au mers de la insulte, amenințări, la loviri și alte violențe, vătămări corporale, lipsire de libertate și chiar tentativă de omor. Chemați în fața judecătorilor, mai bine de jumătate dintre inculpați s-au declarat nevinovați, doar 31% dintre soții violenții recunoscând că au greșit și regretându-și fapta. Dacă unii dintre aceștia au scăpat doar cu amenzi penale de la 500 de lei la 1500 de lei, mulți au fost condamnați la închisoare pentru că și-au bătut partenerii de viață.
Potrivit șefei SJML Suceava, doctor Lăcrămioara Bălan, două dintre cele mai elocvente consecințe ale divorțului sunt scăderea nivelului de trai prin reducerea mijloacelor de subzistență și riscul crescut de apariție a problemelor la copiii ai căror părinți au divorțat.