Cercetătorii americani au reușit să producă în laborator niște anticorpi umani capabili să anihileze mai multe tipuri de rădăcini virale, inclusiv pe cea a virusului letal al gripei aviare – H5N1 – și pe cea a „gripei spaniole”, care a făcut milioane de victime în 1918, informează AFP. Cercetătorii au descoperit, în urma testelor efectuate pe șoareci, că acești anticorpi se atașează pe o anumită secvență moleculară din interiorul virusului gripal, sabotând astfel capacitatea agenților patogeni de a se infiltra în celulele pe care urmează să le contamineze.
Deoarece această secvență moleculară, denumită de specialiști „călcâiul lui Ahile al virusurilor”, este stabilă din punct de vedere genetic și a rezistat diverselor mutații apărute de-a lungul timpului, anticorpii sunt eficienți împotriva mai multor tipuri de rădăcini virale.
Această descoperire „reprezintă o promisiune pentru dezvoltarea în viitor a unor medicamente capabile să trateze și să prevină rădăcinile virale sezoniere și pandemice”, a declarat Anthony Fauci, directorul National Institute of Allergy and Infectious Diseases, finanțatorul acestui studiu.
Testele clinice pe oameni vor putea începe peste câțiva ani, au declarat cercetătorii.
Pandemiile de gripă, o reală amenințare
Gripele sezoniere ucid peste 250.000 de persoane în fiecare an, iar pandemiile de gripă, care apar odată cu dezvoltarea unei rădăcini virale mortale, ce anihilează sistemul imunitar al oamenilor, rămân în continuare o amenințare reală pentru umanitate.
Vaccinurile pot constitui o măsură de protecție împotriva gripei, dar chiar și virusurile sezoniere evoluează foarte rapid, iar tratamentele trebuie înnoite în fiecare an. Chiar și în aceste condiții, ele nu sunt întotdeauna eficiente.
O echipă de specialiști condusă de Wayne Marasco, profesor la Harvard Medical School, a scanat în laborator zeci de miliarde de anticorpi mononucleici.
Anticorpii, produși de celulele albe ale sistemului imunitar, sunt proteine extrem de specializate, care caută și se conectează la anumite molecule mai mari, denumite antigeni, aflate la suprafața bacteriilor sau virusurilor ce au pătruns în organism. Odată conectați, anticorpii joacă rolul de far semnalizator pentru celulele sistemului imunitar, care încep să atace agenții patogeni. Deși mai rar, anticorpii pot uneori să dezactiveze singuri anumiți agenți patogeni.
Anticorpii mononucleici au fost obținuți în laborator dintr-o singură celulă-mamă, folosind o tehnică concepută în urmă cu mai bine de 30 de ani. În tratamentul împotriva cancerului, anticorpii ajută sistemul imunitar să atace țintele corecte, reprezentate de celulele tumorale din organism.
H5N1, rădăcină virală mortală
Marasco a folosit zece din acești anticorpi artificiali pentru a ataca virusul gripei aviare, H5N1, potrivit acestui studiu, publicat în revista Nature Structural and Molecular Biology.
În testele efectuate pe șoareci, specialiștii au descoperit că trei dintre acești anticorpi mononucleici au neutralizat 10 din cele 16 rădăcini virale cunoscute, de tip A, inclusiv pe cea a virusului H5N1.
Până în prezent, doar persoanele aflate în contact foarte strâns cu bolnavi s-au infectat cu această rădăcină virală mortală H5N1. Specialiștii se tem, însă, că o viitoare mutație ar putea „să sară de la o specie la alta” și să devină ușor transmisibilă în rândul oamenilor.
Testele de laborator au avut rezultate încurajatoare, mai ales că un anumit tip de anticorpi a anihilat mai multe rădăcini virale, prin forțe proprii, fără să mai fie nevoit să solicite ajutor din partea celulelor sistemului imunitar.
Pentru a afla cum a fost posibil acest lucru, Marasco a colaborat cu cercetătorii de la Infectious and Inflammatory Disease Center din La Jolla (California), pentru a analiza structura moleculară a acestui anticorp. Ei au descoperit că prin intermediul unei proteine denumită hemaglutină (HA), aflată la suprafața virusului, anticorpii creați în laborator au distrus capacitatea agentului patogen de a-și schimba forma pentru a intra în interiorul celulelor din organism.
