Un vaccin împotriva antraxului, cu administrare orală, ce conține un tip de bacterie descoperită în produsele lactate, care s-a dovedit eficient, ar putea să fie produs în scurt timp, înlocuind astfel tradiționalele injecții, potrivit cercetătorilor americani, relatează Reuters.
„În mod normal, oamenii nu pot lua vaccinul pe cale orală, deoarece procesele digestive de la nivelul stomacului le distrug. Din acest motiv, vaccinurile sunt administrate prin injectare”, a declarat Todd Klaenhammer, cercetător la Universitatea de stat din Carolina de Nord (SUA), coordonatorul studiului.
„Prin folosirea acidului lactic drept agent transportator, vaccinul poate să ajungă în siguranță în intestinul subțire fără să piardă nimic din eficiență”, a explicat Klaenhammer.
Acest studiu, la care au contribuit și cercetătorii de la US Army Medical Research of Infectious Diseases, a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Antraxul este o bacterie des întâlnită, ai cărei spori pot fi folosiți pentru producerea armelor biologice. De obicei, antraxul provoacă leziuni cutanate care pot fi, însă, tratate. Dacă este inhalat, devine foarte periculos, iar tratamentul cu antibiotice este deja ineficient în momentul în care o persoană prezintă simptomele specifice.
La începutul acestei luni, Human Genome Sciences Inc. a declarat că va furniza guvernului american un lot inițial de 20.000 de doze de ABthrax, vaccinul care combate infecția cu antrax. Compania americană Emergent BioSolutions va produce și ea acest vaccin.
Deoarece cele mai multe vaccinuri au o structură proteică, ele își pierd efectul după ce trec de tractul stomacal. Din acest motiv, pentru a fi eficiente, sunt necesare doze repetate de injecții, au explicat cercetătorii.
Klaenhammer a explicat că, după ce vaccinul ajunge în intestinul subțire, el este capabil să activeze celulele sistemului imunitar care apără organismul împotriva antraxului.
În acest studiu, vaccinul oral a avut o eficiență egală cu cea a vaccinurilor injectabile.
Cercetătorii doresc să verifice dacă această „bacterie bună” poate fi folosită la producerea unor vaccinuri care să asigure imunitate și împotriva altor virusuri.
