Un tânăr sub 30 de ani a fost diagnosticat cu creier de peste 80 de ani, acesta fiind numai unul din cei care suferă de boli neurodegenerative precoce, tratate în cadrul programului AgeingWell.
Tânărul are creier de peste 80 de ani din cauza unei traume emoționale majore din prima parte a copilăriei. Sunt 81 de pacienți români în cadrul programului european de tratament AgeingWell, coordonat în România de medicul Luiza Spiru, președintele Fundației Ana Aslan Internațional.
„Cea mai mare surpriză a mea a fost un pacient de 29 de ani și jumătate, avocat. A venit la mine pentru tulburări de atenție, de concentrare. Avea un creier cu traume emoționale majore din prima parte a copilăriei, o viață în care nu s-a respect personal, adicții. Diagnosticul – creier de peste 80 de ani. Adică, patologie neurodegenerativă precoce, popular, Alzheimer precoce”, a explicat medicul Luiza Spiru.
Pacienții înscriși în program sunt tineri și au deficit cognitiv lejer, aflându-se înainte de stadiul de boală de memorie, a explicat Spiru.
Pentru a nu dezvolta o astfel de boală, creierul trebuie menținut tânăr, cu un anternament cognitiv de cel puțin zece minute pe zi, constând în exerciții de brain fitness, citind mult zilnic, bucurându-ne de frumos, fără a ignora anxietatea, depresia și pierderea în greutate, a continuat președintele Fundației Ana Aslan Internațional.
Femeile pierd în greutate de regulă cu zece ani înainte să apară o boală de memorie reală
De obicei, femeile pierd în greutate de regulă cu zece ani înainte să apară o boală de memorie reală, iar oscilațiile în greutate atrag atenția flagrant asupra unor tulburări congnitive.
„Bucurați-vă de frumos, de aer liber, de plimbare, de tot ce vă face plăcere. Dacă nu aveți meserie vocațională, găsiți-vă hobby-uri. Pentru că numai ele vă vor ajuta să vă bucurați de ce este important. Stați cu copiii, jucați-vă cu ei, învățați de la ei, coborâți-vă la mintea lor și urcați la nivelul lor emoțional”, a mai spus medicul.
Spiru a mai explicat că îmbătrânirea și orice patologie asociată acesteia, mai cu seamă bolile neurodegenerative, sunt cauzate de o multitudine de factori interni oprganismului și din mediul exterior. De aceea, ele necesită o abordare complexă, dar integrată, pe oricare dintre cele trei paliere majore ale actului medical: prevenire, diagnostic, personalizarea tratamentului medicamentos și nemedicamentos.
Stresul de orice fel, de la cel alimentar, climatic și de mediu, familial și de la locul de muncă, la cel emoțional și relațional, atunci când devine agresiv, are impact major în declanșarea bolii, dacă organismul este vulnerabil epigenetic.
„Progresul științific și tehnic actual ne permite să spunem că susceptibilitatea la boală și declanșarea acesteia își au sediul în evenimente critice la nivel molecular. Putem spune că acestea au ca mecanism fundamental citirea defectuoasă a informației stocate în AND, care asigură funcționarea normală a organismului”, a arătat Spiru
Cu alte cuvinte, responsabilă de predispoziția la boala și declanșarea acesteia este alterarea modului de exprimare a genelor, adică mutații epigenetice, sub acțiunea factorilor de mediu agresivi (care depășesc capacitățile de adaptare ale organismului), precum modificarea rapidă și radicală a hranei și obiceiurilor alimentare, creșterea tot mai dramatică a poluării ambientale, acutizarea competiției pentru supraviețuire economică și inserție în societate, în contextul creșterii globale a populației.
Cumulate, acestea se transmit la descedenți, care vor fi și mai vulnerabili. „Vorbim aici de responsabilitatea transgenerațională. Nu doar îmbătrânirea globală este responsabilă de «criza Alzheimer» și explozia bolilor degenerative, inclusiv cancer, diabet, boli cardiovasculare. Devine tot mai clar că stilul de viață impus în special de ultimul secol, prin modificări severe ambientale, familiale, sociale, războaie economice și politice cu impact masiv și extins, este la fel de responsabil”, a mai explicat Luiza Spiru.
Vestea cea bună este că, spre deosebire de mutațiile genetice, responsabile de bolile degenerative cu caracter familial, care sunt mult mai rare, mutațiile epigenetice sunt reversibile.
„Funcționarea aberantă a genelor responsabile de o patologie sau alta poate fi resetată, adusă la normal, precum resetarea unui soft atunci când a luat-o razna”, a mai spus Spiru, explicând că individul nu poate fi izolat de factorii de mediu agresivi, dar poate fi educat și asistat pentru a le face față și a contracara efectul lor primejdios
