La 26 de ani, Ovidiu Tuduruță, un nevăzător din Suceava, conduce un departament intern din cadrul Forumului European al Dizabilității de la Bruxelles, principalul organism reprezentativ în elaborarea de politici publice pentru persoane cu handicap. A câștigat un mandat până în anul 2017, fiind singurul sucevean care lucrează în această structură la Bruxelles. Nu a uitat de Bucovina, de locul nașterii „în care mâncarea încă are miros, cozonacii încă au miros, liniștea-i altfel… și lumea este altfel…” Ovidiu revine cu plăcere la Suceava ori de câte ori este chemat, „pentru a aduce un plus de valoare în comunitatea locală”.
Ovidiu Tuduruță, în elita experților europeni
L-am întâlnit pe Ovidiu Tuduruță la Suceava, la sfârșitul lunii noiembrie, unde a fost invitat la o conferință organizată în cadrul proiectului „ACCES PLUS – pentru o piață a muncii incluzivă”. În câteva zeci de minute cât am avut la dispoziție, Ovidiu ne-a povestit câte ceva despre viața lui, despre munca pe care o face la Bruxelles, despre pasiunile lui și a avut câteva sfaturi și pentru persoanele cu handicap din Suceava. De mai puțin de două luni, Ovidiu Tuduruță face parte dintr-un grup european de experți pentru monitorizarea implementării la nivel național a fondului social european POSDRU. Este o realizare pentru el, ca specialist care se ocupă de monitorizare. „Rolul meu acum este de a crea contacte, de a crea parteneriate, de a construi strategii care să crească calitatea vieții persoanelor cu dizabilități”, ne-a spus suceveanul. Forumul European al Dizabilității de la Bruxelles, unde își desfășoară activitatea Ovidiu, este organismul european care face voce comună cu toți reprezentanții dizabilității, mediază și intermediază mesajele acestora în relația cu instituțiile europene. În egală măsură, este mecanismul european de monitorizare a implementării principalului act în domeniul dizabilității: Convenția Națiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Handicap.
„Handicapul meu aș vrea să fie o informație trecătoare”
Cu delicatețe, dar și convingere, Ovidiu Tuduruță mi-a spus în timpul discuției pe care am purtat-o că „handicapul meu aș vrea să fie o informație trecătoare”, dorința lui fiind ca „articolul să nu stoarcă lacrimi”. Am apreciat demnitatea acestui tânăr, de aceea am să amintesc doar faptul că la 9 ani, în urma unui accident, Ovidiu a rămas fără vedere pentru toată viața. În momentul în care a conștientizat că nu mai era nimic de făcut în a-și recăpăta „lumina ochilor”, copilul de atunci a învățat să se descurce sigur. A parcurs programul educațional în școli speciale la Târgu Frumos, apoi la Cluj, până la terminarea liceului, secția filologie.
Încă din liceu a început activitățile de voluntariat. Un an a fost voluntar, încă un an a fost vicepreședinte în Consiliul Județean al Elevilor Cluj și un an a fost membru în Consiliul Național al Elevilor, ca delegat din partea N-V Transilvania. Mereu a fost pasionat de istorie, în liceu fiind și olimpic la această materie. A urmat Facultatea de Drept la Cluj, alegerea lui fiind făcută „după simțuri”. „Am vrut un profil foarte rațional și, în paralel cu facultatea, am efectuat cursuri de lobby și advocacy timp de doi ani. Încă din liceu am făcut «dezbateri academice de performanță». Toate acestea m-au ajutat să devin astăzi un lobby-ist profesionist în domeniul dizabilității, la nivel național și la nivel european”, ne-a spus suceveanul.
Faptul că Ovidiu este astăzi prezent pe piața lobby-ului european se datorează, în primul rând, consorțiului de la Suceava (Asociația Regională de Educare a Adulților Suceava – AREAS, Asociația Kult – Art Suceava și Institutul pentru Parteneriat Social – Bucovina), pe care se poate baza, „consorțiu cu tentacule în toate mediile europene”, după cum frumos a spus Ovidiu Tuduruță.
„În momentul de față handicapul meu nu mă mai interesează”
În toți acești ani, Ovidiu a avut de partea lui familia, care l-a sprijinit și iubit necondiționat. Fiind sprijinit în toate proiectele sale de părinți, de prieteni, de oameni dragi, suceveanul a dobândit multă încredere în capacitățile sale și le-a dovedit tuturor că prin studiu și o voință de fier poate să facă orice și-a propus. Poate de aceea tânărul ne-a spus că „în momentul de față handicapul meu nu mă mai interesează. Nici atunci când s-a întâmplat accidentul nu m-a interesat. Din fericire, nici pe cei din jurul meu nu-i mai interesează”.
El pledează pentru un astfel de model de atitudine. Este un om pozitiv, un om iubit de prieteni, de familie și, la rândul său, oferă iubire necondiționată. Cu mâhnire mi-a spus că principala problemă a persoanelor cu dizabilități este autoizolarea. El nu și-a dorit acest lucru. Iubește oamenii și vrea să fie mereu în mijlocul lor, să realizeze ceva pentru semenii lui. Deviza după care se călăuzește suceveanul în viață este: „Succesul înseamnă a fi în stare să mergi din eșec în eșec, fără să-ți pierzi entuziasmul”.
Mesaj pentru persoanele cu handicap: „Curaj! Gândiți-vă cât mai puțin la dizabilitatea pe care o aveți”
Pentru că lucrează în folosul persoanelor cu dizabilități, l-am rugat pe Ovidiu Tuduruță, nevăzătorul care vede mult mai multe cu ochii minții și cu inima, să le transmită un mesaj persoanelor care au un handicap: „Curaj! Gândiți-vă cât mai puțin la dizabilitatea pe care o aveți. Uitați de el, de handicapul pe care îl aveți. Și, mai mult decât atât, am un mesaj și pentru persoanele cu dizabilități din Suceava. Le-aș recomanda să apeleze la un consorțiu de organizații cu rezultate, cum sunt Asociația Regională de Educare a Adulților Suceava (AREAS), Asociația Kult – Art Suceava și Institutul pentru Parteneriat Social – Bucovina, trei organizații care funcționează corect într-o piață a ONG-urilor, atrăgând finanțări, implementând proiecte mari și proiecte cu rezultate. La aceste organizații, oamenii cu dizabilități pot să apeleze, să ceară un sfat, pot să obțină o consiliere profesională, pot să obțină un loc de muncă, un loc unde să-și exprime ideile etc.”. Ovidiu a mai adăugat că acest consorțiu de la Suceava și-a setat un obiectiv, „să unească sucevenii pe care ei îi cunosc, din țară și de peste hotare, pentru a da un plus de valoare comunității”.
Ovidiu Tuduruță înseamnă „următorii zece ani de AREAS”
Președintele Asociației Regionale de Educare a Adulților Suceava (AREAS), Vasile Gafiuc, ne-a spus că anul acesta organizația pe care o conduce a împlinit zece ani. Colaborarea cu Ovidiu, însă, ne-a spus Vasile Gafiuc, „înseamnă următorii zece ani”. „El este o resursa în care noi am crezut încă de la început, am investit și vom investi, pentru că suntem o echipă. Ne-am bucurat mult că Ovidiu a acceptat provocările pe care le-am lansat, în sensul de a ne reprezenta la forurile europene. Noi știm și cât de greu ne-a fost, în zece ani, cu lobby și advocacy la nivel de guvern. Ovidiu este specialistul nostru numărul unu în partea de lobby și în partea de promovare, de reprezentare în partea cu decidentul. Toate proiectele pe care le dezvoltăm și strategia noastră pe următorii zece ani se bazează pe implicarea specialistului Ovidiu, a prietenului Ovidiu”, ne-a spus Vasile Gafiuc.
Tot el a completat că Ovidiu a avut și norocul să aibă o familie extraordinară. La el se văd cei șapte ani de acasă. „Pentru Ovidiu familia înseamnă foarte mult. Ovidiu este o persoană foarte bine pregătită, dar Ovidiu a avut și «lipiciul» de a se învârti în tot felul de medii ONG-iste, pentru că Ovidiu este un produs al ONG-urilor, unde a fost activist, a fost voluntar, în primul rând, a profitat de toate oportunitățile educaționale care ți se oferă în mediul ONG, iar surplusul de energie îl are din Bucovina”, a mai spus Vasile Gafiuc.
„Sincer, acum nici nu mă mai gândesc la dizabilitatea pe care o are. Nu o văd”
O prietenă bună a lui Ovidiu este și Alina Bîrsan, coordonatoarea proiectului „ACCES PLUS – pentru o piață a muncii incluzivă”, care ne-a povestit că l-a cunoscut pe Ovidiu în anul 2012, dar este impresionată de el de fiecare dată, la fiecare proiect pe care îl au împreună, mai ales de capacitatea lui de a se adapta în diverse medii, în diferite situații. „Sincer, acum nici nu mă mai gândesc la dizabilitatea pe care o are, nu o văd. A fost o perioadă de acomodare, pentru că nu mai lucrasem cu un nevăzător, dar mi-am dat seama că poate să facă orice și are multe abilități”, ne-a spus Alina.
Câteva pasiuni: cititul și degustatul vinurilor
Printre pasiunile pe care le are Ovidiu, dezvăluite mai mult de prietenii lui (Alina Bîrsan și Vasile Gafiuc), sunt cititul și degustatul vinurilor. „Se pricepe foarte bine la vinuri. Se poate spune că este un somelier… fără certificat, pasiune pe care o are de la tatăl său”, ne-a spus Vasile, în timp ce Ovidiu a adăugat: „Vinul dă o dimensiune intelectuală întâlnirilor. Prezența vinului la masă ne creează povești”. Prima pasiune a nevăzătorului din Suceava este, însă, cititul. Autorul lui preferat este Emil Cioran, pentru că „descrie într-un mod foarte direct defectele nației, într-un mod foarte sincer, are o sinceritate debordantă”. Cioran, în opinia lui Ovidiu, „este ca un duș de dimineață”, autor cu care, uneori, tânărul sucevean se identifică. „Există undeva în interiorul meu o pornire revoluționară fantastică, un spirit de revoluție extraordinar pe care Cioran mi-l alimentează. O revoluție am început noi. Este de catifea, dar tot revoluție se numește ceea ce fac eu, împreună cu prietenii de la Suceava”.
Ovidiu citește în mijloace de transport, citește în funcție de starea pe care o are, la fel cum ascultă și muzica. „Există tehnologie atât de bine pusă la punct și programe care pot citi ecrane, în așa fel încât handicapul a devenit tot mai ușor”, a spus Ovidiu Tuduruță.
Legat de Bucovina
Ovidiu este foarte legat de Suceava, de Bucovina, unde se întoarce de fiecare dată cu plăcere. El ne-a spus că rămâne bucovinean și la Bruxelles. „Le vorbesc colegilor despre Bucovina. Le spun că în Bucovina și câinele latră altfel. În Bucovina mâncarea încă are miros, cozonacii încă au miros, liniștea-i altfel… și lumea este altfel… Bucovina este o oază și am prezentat-o colegilor ca pe o oază de relaxare. Este un privilegiu că m-am născut aici. Bucovina este un centru energetic”, s-a destăinuit Ovidiu.
Dacă ar fi să ia ceva din Bucovina, de-acasă, atunci când pleacă la Bruxelles, atunci și-ar umple geanta cu plăcinte poale-n brâu, iar în suflet ar duce energia bucovinenilor, „pentru că sunt oameni foarte energici. Din păcate, uneori riscă să devină superficiali, din cauza faptului că sunt hiperenergici”.
