Alpinismul utilitar, o profesie relativ nouă în România, a dat șansa unui tânăr inginer din Fălticeni să facă parte dintr-o echipă internațională formată din 29 de profesioniști care recondiționează Turnul Eiffel din Paris. Marius Grigoraș împlinește la vară 28 de ani. A absolvit Facultatea de Automatică a Politehnicii din Iași și Facultatea de Geografie la „Spiru Haret”. Pasionat de alpinismul sportiv, pe care îl practică din 1998, a trecut cu ușurință la cel utilitar, în 2006, și aici s-a specializat, cu acte în regulă.
La început a lucrat în țară, la estetizarea combinatului siderurgic de la Galați, la restaurări de silozuri de cereale, iar în 2008 a venit la Suceava pentru a fi mai aproape de casă. „Am deschis o întreprindere individuală și am început să termoizolez apartamente și să montez bannere publicitare. În toamna anului 2009 am auzit pe un post de radio despre o echipă de români la Turnul Eiffel. Pe subcontractor îl știam din studenție, din Iași. L-am sunat și i-am spus: «Dacă ai nevoie la anul sau…». Așa am ajuns să lucrez cu ei. Sunt 18 români, doi portughezi, din care unul e șeful de șantier, cinci greci și patru francezi”, ne-a spus Marius. Românii au salariile cele mai mici, dar comparativ cu ce câștiga în Suceava, unde tânărul alpinist spune că ar fi o piață bună, îi rămân în buzunar mai mulți bani după ce își achită toate cheltuielile.
„Nu este mult comparativ cu sumele cu care sunt plătiți francezii sau ceilalți alpiniști din Europa, dar problema este de la angajatori. Dacă ești independent, ca alpinist în Franța remunerarea pornește de la 2.600 până la 3.500, 4.000 de euro, depinde de calificări. România exportă forță de muncă ieftină și calificată. Când lucrăm atârnați printre fiarele turnului cu aproximativ 10 kg în plus pe noi, turiștii ne privesc cu admirație, francezii… cu puțină invidie. Știți, și ei sunt în criză… și noi muncim mai bine pe bani mai puțini”, ne-a spus Marius.
Turnul Eiffel se restaurează din șapte în șapte ani
Marius Grigoraș spune că încă gândește românește, este de prea puțin timp plecat din țară, dar nu se poate opri să constate că în Paris un șomer își permite să-și cumpere o mașină second hand și că dintr-un salariu obișnuit un angajat își poate acoperi toate cheltuielile. Îi lipsesc familia, prietenii și locurile pe care le-a vizitat, dar deocamdată nu vrea să revină în țară.
Este mândru că este român și ne amintește că structura metalică a Turnului Eiffel este realizată la Reșița, iar oțelul provine din furnalul de la Govășdia, localitatea Ghelari, județul Hunedoara.
A doua contribuție românească este a inginerului Gheorghe Pănculescu, inventatorul unui sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluționeze construcțiile metalice. Potrivit lui Marius, în cea de-a 19-a campanie de restaurare a turnului sunt folosiți pentru prima dată alpiniștii utilitari și se vrea a fi cea mai sigură în privința protecției muncii, față de cele precedente, și în același timp un model pentru cele ce vor urma. Lucrările de restaurare a turnului au început în martie 2009 și se preconizează a fi finalizate în luna septembrie a acestui an. Astfel, timp de 18 luni, echipa mixtă de alpiniști utilitari va trebui să vopsească, timp de 8 ore pe zi, o suprafață de 250.000 mp, echivalentul a 45 de stadioane de fotbal, consumul de vopsea ridicându-se la 60 de tone. „Tehnologia de lucru este simplă: penson, trafalet, găleată cu vopsea și pe alocuri pistol. Înainte de a vopsi se pregătește suprafața cu șpaclul și apoi cu peria de sârmă. Tehnica de restaurare este asemănătoare cu cea de la începutul mileniului trecut. Nimic special, chiar dacă este vorba de Turnul Eiffel din mijlocul Parisului, simbol al Franței. La urma urmei este vorba de bani, iar în acest an bugetul turnului a avut de suferit. Activitatea de recondiționare a turnului include curățarea zonelor cu vopsea corodată, grunduirea acestor zone, iar în etapa finală aplicarea unui ultim strat de vopsea specială de culoare maro. Campaniile de recondiționare a turnului s-au desfășurat din șapte în șapte ani durând cel mult doi ani. Următoarea va avea loc în 2014 și va dura cinci ani pentru că se vor face reparații capitale la turn și vor fi curățate toate straturile de vopsea”, a precizat Marius Grigoraș.
În 2009 peste 7 milioane de turiști au vizitat turnul Eiffel
Turnul Eiffel împlinește în acest an 121 de ani de când a fost ridicat și oficial aici a fost un singur accident de muncă, soldat cu moartea unui muncitor, la construcția turnului, în etapa de montare a lifturilor. Construcția turnului lui Gustave Eiffel a durat doi ani (1887-1889) și au lucrat 300 de muncitori ce au asamblat 18.038 piese din oțel fixate în 2,5 milioane de nituri. Până în 1929 a fost cea mai înaltă clădire din lume și este cel mai vizitat monument arhitectural al Franței. Doar în 2009 peste 7 milioane de turiști au vizitat gigantul de oțel aflat pe malul Senei.
Revopsirea turnului costă 4 milioane de euro, însă reprezentantul francez al companiei norvegiene Jotun Coatings, care a câștigat licitația pentru a furniza vopseaua folosită, susține că nu banii sunt importanți, ci imaginea pe care firma și-o face. La fel consideră și Marius Grigoraș, precum și colegul lui de breaslă de la Suceava, Dan Curic.
„Degeaba ești alpinist utilitar dacă nu știi o meserie”
Dan este tot inginer, dar electronist. Are cu zece ani mai mult ca Marius și încearcă să profeseze în Suceava. Apreciază că alpinismul utilitar dă posibilitatea unui muncitor de a-și practica meseria la înălțime și crede că în viitor vor înțelege și sucevenii că este mai ieftin și mai practic decât soluțiile clasice. Astfel, alpiniștii utilitari pot lucra la degajarea unor zone cu grad ridicat de risc – tencuieli, țurțuri, zăpadă, în perimetre unde folosirea schelelor ar fi imposibilă, la termoizolații, hidroizolații, spălat sau montat geamuri, curățare fațade, tencuieli, învelitori din tablă, curățat sau demolat coșuri de fum, montare reclame, antene sau alte instalații, vopsitorie, reparații șarpante, toaletare arbori etc. Din păcate, puține firme din Suceava înțeleg că „un om în coardă poate să facă mai mult decât unul pe schelă”.
„Piața din Suceava nu este încă pregătită pentru alpinismul utilitar, dar criza economică ar putea activa piața serviciilor. Dar să fie clar, degeaba ești alpinist utilitar dacă nu știi o meserie. Dacă nu știi să bați un cui, ce te ajută să fii alpinist?”, spune Dan, arătând că, cel puțin în domeniul renovărilor de fațade, prețul cu care făceau o lucrare alpiniștii utilitari este la două treimi față de cel prin metoda clasică, și asta în primul rând că se elimină costul schelelor.
Costul echipamentului unei echipe de alpiniști utilitari poate depăși 15.000 de euro
Echipamentul unui alpinist utilitar este mai aproape de cel din speologie și constă în hamuri, coborâtoare, blocatoare, corzi statice, carabiniere de oțel, cordeline, bancă de lucru, căști și salopete.
Cele mai scumpe sunt corzile, o coardă statică de lucru, de 60 metri, costă în cel mai bun caz 3,5 milioane de lei vechi, iar la o fațadă de bloc sunt necesari 200-300 de metri de coardă. O carabinieră costă 600.000 de lei vechi, un ham de lucru 150-300 de euro etc., astfel că echipamentul unei echipe de 15 oameni costă aproximativ 15.000 de euro.
În cazul alpiniștilor utilitari care lucrează în medii toxice, numai echipamentul unui singur om depășește 10.000 de euro.
Până la lucrări de mare anvergură, cum a găsit Marius Grigoraș, Dan se mulțumește să practice intens alpinismul sportiv și, din când în când, să exerseze alpinismul utilitar, mai ales că de 3 luni este și tată, iar fiica sa, Ioana, are nevoie de ambii părinți lângă ea.
Imagini video cu echipa de alpiniști care lucrează la recondiționarea Turnului Eiffel . Filmul este realizat de Televiziunea Franceză.
Veuillez installer Flash Player pour lire la vidéo
Les acrobates de la Tour Eiffel sélectionné dans Actualité et Actu France
