Talentul, voința și munca au făcut ca un tânăr cu o mână amputată într-un accident cumplit să devină campion internațional la atletism și să reprezinte România la Jocurile Olimpice și Paralimpice din acest an, de la Rio de Janeiro. Este a doua participare consecutivă la Jocurile Olimpice pentru persoane cu dizabilități, după Londra, în 2012.
Florin Marius Cojoc are astăzi 36 de ani. S-a născut la Panaci. La școală a mers mai întâi în comuna natală, apoi la Vatra Dornei. Fostul lui învățător, Lazăr Ungureanu, povestește despre Florin că era un bun sportiv la schi fond și fotbal, la Clubul Sportiv Școlar din Vatra Dornei. În ziua de 20 iulie 1992, în vacanță, lumea lipsită de griji a copilăriei s-a năruit.
Copilul i-a relatat învățătorului ce s-a întâmplat. Era curios, îl fascina să vadă lumea de sus. ”Mă cățăram pe orice. Plecasem să culeg fructe de pădure și m-am urcat pe un stâlp de înaltă tensiune, de unde aveam o priveliște superbă. M-am dezechilibrat și, ca să nu cad, m-am prins cu mâna stângă de un fir prin care treceau 6.000 de volți! Am rămas doar cu o treime din cot, destul cât să pot îndoi puțin brațul”, a notat învățătorul Lazăr Ungureanu ce i-a povestit Florin.
Cumplitul accident nu i-a spulberat visurile. A urmat cursurile Liceului „Anghel Saligny” din Iași, apoi Facultatea de Educație Fizică și Sport, din cadrul Universității „Al.I. Cuza” Iași. A fost primul absolvent cu dizabilități al acestei facultăți, în 2008. Și-a completat studiile cu un masterat în fitness și estetică corporală.
Ca profesor de educație fizică și sport, predă fotbal – inițiere și învățare – la un club sportiv privat din Iași.
Învingător
În paralel cu studiile a continuat sportul. Nu schi, ci fotbal și atletism. A devenit campion național la atletism. Din 1997 au început să vină medaliile: multicampion național, două medalii de argint la Campionatul Internațional de la Imola, Italia, argint la Bologna și două medalii argint și bronz la Campionatul Internațional din Malaga, Spania, în 2010, la probele de 100 de metri și săritură în lungime.
A fost primul sportiv român care s-a calificat la atletism pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Londra, din 2012. A reușit baremul calificării în 2011, la Knowsley, Londra, în Marele Premiu, cu o săritură de 6,21 m. Tot în 2012, a devenit campion european la Staadskanaal, în Olanda, cu o săritură de 6,18 m.
În 2014 a participat la Campionatul European din Țara Galilor, la Swansea și la competiții internaționale de atletism în Franța, unde a obținut locul III, în Tunisia – medaliat cu aur și în Germania, medaliat cu argint.
Anul trecut, la Jocurile Mondiale de la Soci, în Rusia, a obținut medalii de argint și bronz. ”În același concurs am reușit să fac baremul care mi-a permis să particip la Jocurile Paralimpice de la Rio, din acest an. Aș vrea să merg și la Tokio peste patru ani”, ne-a declarat, ieri, Florin.
Are 36 de ani, dar intenționează să participe la competiții ”cât mă țin bețele”.
Astăzi pleacă în Italia, la un concurs de Grand Prix, iar în iunie va participa, tot în Italia, la Campionatul European de Atletism.
La toamnă, în perioada 7-18 septembrie va fi la Jocurile Olimpice și Paralimpice din Brazilia, unde România va avea cea mai mare delegație de sportivi din istoria participării țării noastre la această competiție. Vor fi 12 sportivi paralimpici care vor reprezenta România la atletism, ciclism, judo pentru nevăzători, caiac, înot și tenis de masă. În fața acestui exemplu de voință și determinare cuvintele sunt inutile; orice comentariu este de prisos.
