Activitatea seismică a stârnit dintotdeauna numeroase explicații și teorii, însă un răspuns clar pentru prevenirea dezastrelor sau a consecințelor ulterioare nu a fost deocamdată dat.
Cum ideea unui cutremur dă fiori reci oricui, un tânăr sucevean lucrează de mai bine de trei ani la crearea unui dispozitiv care să faciliteze localizarea victimelor unui dezastru natural. Invenția „Life finder” îi aparține lui Abel Lucian Torac Mitric, masterand al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava (USV), iar „căutătorul de viață”, cum el însuși denumește invenția, este un sistem de detecție a victimelor unui cutremur.
„De multe ori se întâmplă ca victimele să fie găsite abia la șapte zile după producerea cutremurului. Un astfel de dispozitiv poate comunica, imediat după dezastru, numărul persoanelor care sunt în viață într-o anumită clădire, iar astfel se poate interveni rapid”, ne explică Abel.
Cum funcționează invenția tânărului
„Life finder” este un dispozitiv sub forma unei pastile, acesta urmând să fie instalat pe peretele unei încăperi. În cazul unui cutremur, capsula cade, se sparge și eliberează un senzor de electricitate care se află în interiorul acesteia. Dacă în respectiva încăpere sunt persoane, senzorul dispozitivului va „citi” electricitatea emanată de persoanele aflate în încăpere, în cazul în care acestea sunt încă în viață.
„Omul emite o anumită cantitate și un alt tip de electricitate decât cea a aparatelor, a becurilor etc. Doar prin prisma electricității emanate de om, senzorul comunică numărul persoanelor în viață, dar și numărul persoanelor rănite, acestea având electricitate mai slabă. Practic, senzorul măsoară electricitatea degajată de oamenii încă în viață. Senzorul transmite datele către o stație, iar stația le va emite către un releu”, precizează tânărul cercetător.
Acesta a mai completat că diferența față de sistemele clasice de căutare a victimelor constă în implementarea sa în clădiri, astfel încât atunci când o catastrofă se produce, sistemul se acționează, furnizând salvatorilor informațiile vitale: locația și numărul exact al supraviețuitorilor din acea camera, etaj, clădire, stradă, cartier, oraș.
„Sistemul este dotat și cu o componentă web, cât și cu o aplicație pe telefon ce prezintă o interfață ușor de folosit, astfel încât situația victimelor salvate, cât și a celor decedate va fi oricând la dispoziția oricui”, a completat masterandul.
Dispozitivul funcționează până la patru zile după cutremur, timp în care poate fi accesat oricând pentru a vedea evoluția victimelor sau dacă mai sunt pierderi de vieți până la intervenție.
Invenții cu ani de muncă în spate
Abel s-a preocupat de „Life finder” timp de peste trei ani, iar pentru implementarea lui, pentru a-l aduce la stadiul de „maturitate”, apreciază că va mai avea nevoie de încă doi-trei ani.
„Nu vreau ca lucrările pe care le fac să le țin într-un sertar al unui birou, unde să rămână. Încerc să le promovez pentru a le vinde, discut cu oameni de afaceri, le explic ideile mele, le prezint prototipul, varianta de simulator, încerc să obțin sponsorizări”, spune tânărul.
Ideea acestui proiect îi aparține studentului USV Cosmin Chița. Ulterior, Abel, îndrumat de universitarul Călin Ciufudean, a dezvoltat și s-a îngrijit de proiect.
În viitor, tânărul vizează efectuarea unor teste care să verifice acuratețea informațiilor transmise de „Life finder” (în câteva clădiri care urmează să fie demolate) și să facă proiectul funcțional în mine și galerii, în cazul unor surpări.
