Inedit

Un spaniol îi tatuează pe suceveni



Un spaniol îi tatuează pe suceveni
Un spaniol îi tatuează pe suceveni

– Angelo Perez a lăsat Madridul pentru o moldoveancă, și și-a deschis un salon de tatuaje și piercing în Suceava
– El execută tatuaje permanente, folosind culori sintetice de cea mai bună calitate și aparatură de ultimă generație
– Pe timpul unei ședințe de tatuaj, machiaj permanent, body piercing, clienții ascultă muzica latino interpretată de Angelo, care vrea să se lanseze în România și pe plan muzical
O moldoveancă i-a rupt inima unui spaniol din Madrid, Angelo Perez, care a lăsat totul și a venit în Suceava. Pentru că în ultimii 14 ani a făcut tatuaje în Spania, Germania, Italia, a venit și în România să-și deschidă un salon de tatuaje. „Tattoo&Piercing” este singurul salon specializat din Suceava (în incinta Complexului Comercial Capiton), în care spaniolul execută tatuaje permanente, artistice, machiaje permanente, body piercing, clienții săi fiind, în general, femei, cu vârste între 20 și 35 de ani. Angelo ne-a spus că în cei șapte ani pe care i-a petrecut în Germania, dar și în țara sa natală, Spania, și-a dat seama că lumea este mult mai deschisă la nou, mult mai mulți oameni, de toate vârstele, apelează la un artist care execută tatuaje profesionale. „În Suceava lumea este încă reținută, nu prea îndrăznește să își facă tatuaje. Am investit în acest salon 23 de mii euro, numai aparatul de sterilizat costă 9 mii de euro. Eu execut desene proprii, desene realizate de un artist din Spania, pe care le prezint clienților într-un album, dar și desene pe care le doresc clienții. Fetele vor mai mult tatuaje pe spate sau pe umăr, desene simetrice, simboluri tribale. Băieții vor tatuaje cu simboluri mai agresive”, ne-a povestit Angelo.
Toate materialele pe care le folosește spaniolul în salonul său de tatuaje sunt aduse din Anglia sau Franța (mașină de sterilizat acele, mașină de curățat cu ultrasunete, mașină de purificat metalele). Tușul folosit pentru tatuajul permanent este sintetic, profesional, „artistul” folosind 18 culori diferite. Acele folosite pentru tatuaj, fie că se lucrează cu 3 sau 20 de ace, sunt de unică folosință, mai mult, acele pot fi păstrate de către client după terminarea ședinței. Timpul acordat unui tatuaj poate varia de la 15 minute la șase luni. Desenele foarte complexe, de exemplu un tatuaj pe tot spatele, poate necesita mai bine de jumătate de an de muncă, pentru că se lucrează în etape, fiind incluse și perioadele de repaus. Un tatuaj poate costa între 300 de mii lei vechi și 3.000 de euro. Cel mai scump tatuaj pe care Angelo l-a făcut unui client în salonul său din Suceava a costat 400 de euro. „Nu îmi place să desenez pe hârtie, dar îmi place să desenez pe piele. Este o muncă pretențioasă, pentru că sunt desene care rămân pe corpul acelei persoane toată viața. De aceea, stau de vorbă cu fiecare client în parte, îl studiez, mă conving că își dorește cu adevărat să își facă un tatuaj. Am un principiu: nu le fac tatuaje puștoaicelor care nu au încă 18 -20 de ani, doar dacă vin cu părinții. Se leagă ceva foarte puternic între cel care face tatuajul și cel care rămâne cu desenul pe piele toată viața. Mă întâlnesc pe stradă cu persoane care mă salută. Eu poate i-am uitat, dar ei nu au cum să mă uite pentru că mereu își amintesc de tatuaj”, povestește spaniolul.
– Tatuaje… pe ritm flamenco
Angelo Perez poartă și el pe piele nu mai puțin de 14 tatuaje. Primul dintre ele i l-a făcut un alt „artist” spaniol, când el nu împlinise încă 15 ani, motiv pentru care a luat o bătaie zdravănă de la tatăl său. De atunci i-au plăcut tatuajele. Până la vârsta de 36 de ani, cât are acum Angelo, și-a mai făcut singur tatuaje cu numele copilului său, Antonio, cu numele câinelui, Noa, sau cu o inimă roșie, semnul dragostei.
Pentru că este o fire romantică și iubește mult muzica, Angelo și-a propus să scoată și un CD cu muzică latino, flamenco, tot în România. Un motiv ar fi că în Spania te costă mult mai mult să scoți un album muzical sau un videoclip. Împreună cu un alt sucevean, Alexandru Blându (fost component al trupei hip-hop Cod Penal), Angelo vrea să realizeze un proiect muzical în care are mare încredere. „Deja are patru piese muzicale. Versurile și interpretarea îi aparțin lui Angelo, iar orchestrația este realizată de către un sucevean, Alex, un foarte bun pianist, cu care se va lucra și la celelalte șase piese de pe album”, ne-a spus Alex Blându. În acest moment, Angelo Perez caută două dansatoare și o voce foarte bună, o tânără care să cânte în duet cu spaniolul, o voce care să se potrivească cu vocea lui Angelo. În acest sens, cei doi băieți implicați în proiectul muzical vor organiza un casting (0749 868963) în vederea alegerii celor trei tinere talentate din Suceava. Deși este conștient că îi va fi greu, și că, deocamdată, a avut doar o singură apariție pe scena suceveană, la Balul Bobocilor organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare”, spaniolul vrea să dovedească că este bun în ceea ce face, și nu vrea să renunțe la nici una din pasiunile sale: muzică și tatuaj. El crede că în România sunt mulți interpreți care încearcă să cânte muzică spaniolă, dar este greu să le și reușească, și, spune el, „le va fi mult mai greu să concureze cu un spaniol venit în România să promoveze muzica din țara de origine”.


Un spaniol îi tatuează pe suceveni
Un spaniol îi tatuează pe suceveni
Un spaniol îi tatuează pe suceveni
Un spaniol îi tatuează pe suceveni


Recomandări

50 de ani de la înființarea Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, marcați prin lansarea unui album de artă semnat de Grigore Ilisei

50 de ani de la înființarea Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, marcați prin lansarea unui album de artă semnat de Grigore Ilisei
50 de ani de la înființarea Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, marcați prin lansarea unui album de artă semnat de Grigore Ilisei

„Discursul radiofonic între normă, imaginar și simbol”, carte lansată la „Alma Mater Librorum” sub semnătura Iuliei Sîrghi Covalciuc

Asistent univ. Iulia Sîrghi Covalciuc și lucrarea sa „Discursul radiofonic între normă, imaginar și simbol”
Asistent univ. Iulia Sîrghi Covalciuc și lucrarea sa „Discursul radiofonic între normă, imaginar și simbol”