Un singur trabuc poate conține la fel de multă nicotină cât cea dintr-un pachet de țigări și poate cauza aceeași dependență, arată un studiu întocmit în cadrul Programului Național Stop Fumat.
Trabucul cauzează dependență la fel ca țigara, riscul fumatului pasiv de trabuc fiind la fel de mare. De asemenea, riscul îmbolnăvirii din cauza fumatului de trabuc este direct proporțional cu numărul de trabucuri fumate. În plus, fumul de trabuc cauzează afecțiuni precum cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor și al gâtului), de laringe, de esofag și de plămâni, potrivit aceluiași studiu.
Trabucul diferă ca mărime de țigară, însă, în comparație cu fumul de țigară, cel de trabuc nu este, de regulă, inhalat. Țigaretele pot avea mărimi diferite și conțin, de obicei, mai puțin de 1 gram de tutun fiecare. Pentru a fuma o țigară ai nevoie de cel mult 10 minute. Trabucul, în schimb, necesită un timp mai îndelungat pentru a-l fuma și poate conține între 1 și 20 de grame de tutun.
„Trabucul este cel puțin la fel de dăunător ca țigara: are în compoziție aceleași substanțe nocive provenite din frunza de tutun, creează dependență cronică iar, pentru că fumul nu este tras în plămâni, induce senzația că nu ar fi dăunător. Mai mult, trabucul a fost mult timp asociat cu ideea de prestanță, maturitate și chiar a fi un aristocrat. Au contribuit la formarea acestei percepții filmele, reclamele, mass media. Astfel că a devenit un obicei atrăgător inclusiv pentru adolescenții aflați la vârsta căutării identității personale și animați de atribute precum: curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi diferit, de a fi la modă, de a imita adulții: părinte, frate mai mare, actor îndrăgit, personalitate publică”, a declarat, joi, medicul Magdalena Ciobanu Coordonatorul Programului Național Stop Fumat.
În ceea ce-i privește pe adolesecenți, numărul celor care fumează trabuc a crescut semnificativ în ultimii ani, iar unii adolescenți băieți preferă trabucul în detrimentul țigării în multe țări.
În România, peste 20% dintre adolescenții cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani fumează zilnic, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Același raport arată că probabilitatea ca un tânăr să moară înainte de implinirea vârstei de 60 de ani e de 107 la 1000.
Specialiștii arată că abordarea adolescenților fumători este o problemă delicată care trebuie să țină cont de specificul transformărilor ce țin de vârstă, dar și de structura personalității fiecărui tânăr.
La tineri, decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori precum atitudinea, normele sociale, presiunea socială și propriile convingeri. Mai mult, presiunea mediatică poate fi, la rândul ei, determinantă.
Un studiu realizat în Germania care a urmărit pe o perioadă de 5 ani rolul publicității asupra inițierii fumatului la tineri, a constatat creșterea incidenței fumatului, cu predilecție, în rândul tinerelor fete, la sfârșitul acestui interval, cu 62%. Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabilă indusă de reclamele la anumite mărci de țigarete.
Totodată, gradul de imitare a comportamentului unei personalități este direct proporțional cu gradul de apreciere a unui tânăr față de acea personalitate publică. Fumatul de trabuc se asociază astfel cu ideea de „a fi cool” și creează impresia că cine fumează trabuc este „diferit”.
Dependența de nicotină este o boală cronică și, ca orice boală, cere un tratament medicamentos și de îngrijire din partea medicului.
În România, Programul Național Stop Fumat își propune să îi ajute pe acei oameni care își doresc din tot sufletul să renunțe la fumat și au nevoie de ajutor de specialitate, aceștia putând afla informații de pe site-ul www.stopfumat.eu sau utilizând linia telefonică gratuită 0800878673 sau la 021 3356920.
Programul aparține Ministerului Sănătății și a fost creat în urmă cu patru ani, fiind coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”.
