Un silvicultor trimis în judecată în „lotul Cihoski” încearcă să demonstreze că prejudiciul stabilit de procuror este „nereal și ilegal”

Un inginer silvic trimis în judecată în cel mai mare dosar de tăieri ilegale de arbori din ultimii ani, cu privire la suprafața de pădure din satul Huși, comuna Preutești, deținută de localnicul Ștefan Ciprian Cihoski, care a fost unicul moștenitor, în calitate de fiu vitreg, al Wandei Cihoski, reprezentanta familiei de boieri cu același nume, a depus o plângere penală împotriva procurorului care a instrumentat dosarul, acuzându-l de comiterea infracțiunilor de „cercetare abuzivă”, „abuz în serviciu” și „uzurpare de calități oficiale”.
În esență, inginerul silvic Cezar Ungureanu susține că prejudiciul stabilit în cauză de procurorul Ionuț Șincari, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, este „nereal și ilegal”.
Care sunt argumentele cu care silvicultorul speră să „răstoarne” ancheta procurorului
Un aspect foarte important de precizat, din start, este că Direcția Silvică Suceava nu a comunicat, în două adrese (una pe 15 decembrie 2014 și una pe 18 februarie 2015) că în acest caz ar fi vorba de un prejudiciu.
„Direcția Silvică Suceava nu a precizat în nici o adresă că partizile de pe suprafața Cihoski ar fi prejudiciu, ci vorbește despre valoarea masei lemnoase din partizile respective. După ce creează un fals prejudiciu, încălcând Codul Silvic, procurorul înmulțește valoarea prejudiciului cu 2,5, deoarece, cu rea-voință, interpretează o limită între contravenție și infracțiune ca un factor multiplicator”, a declarat Cezar Ungureanu. El a arătat că în Codul Silvic se precizează negru pe alb că un prejudiciu în fond forestier poate fi evaluat doar de personalul silvic, în teren.
„De la sine putere și fără temei legal procurorul consideră valoarea masei lemnoase din partizile legal constituite ca fiind prejudiciu”, arată Cezar Ungureanu în plângerea penală.
Cercetarea abuzivă și abuzul în serviciu ar consta în aspectele amintite mai sus, în timp ce „uzurparea de calități oficiale” ar consta în faptul că procurorul s-a substituit personalului silvic, singurul abilitat să constate, în fondul forestier, un prejudiciu.
Cezar Ungureanu: “Ori încalcă legea semnatarii adreselor, ori procurorul de caz”
Acesta consideră că hârtiile oficiale ale Direcției Silvice sunt probe clare în susținerea declarațiilor sale și arată că există două variante: ori încalcă legea semnatarii adreselor, ori procurorul de caz. Ca martori ale celor susținute, Cezar Ungureanu i-a indicat pe mai mulți șefi din Direcția Silvică Suceava, care au semnat acele hârtii oficiale și ar putea fi audiați în cauză. Printre ei, directorul Sorin Ciobanu, directorul tehnic Valerian Solovăstru, sau Mihai Miheițiu, actualmente șef al Ocolului Silvic Fălticeni, fost director al Direcției Silvice Suceava, care a participat la redactarea uneia dintre adrese.
Plângerea înaintată de Cezar Ungureanu va fi analizată, în primă fază, de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni.
Cezar Ungureanu crede că acuzațiile din rechizitoriu sunt cel mult contravenții
Cezar Ungureanu consideră că aspectele reținute în rechizitoriul de trimitere în judecată sunt cel mult contravenții, și asta doar față de foarte puțini dintre inculpați.
El a subliniat că în conformitate cu legislația în vigoare, pentru prevenirea muncii la negru și pentru evitarea unor accidente de muncă, exploatarea masei lemnoase se face prin firme de exploatare a lemnului. Proprietarul este obligat să vândă lemnul din partidă pe picior unui agent economic sau să angajeze o firmă care să-i scoată lemnul la o cale de acces de unde proprietarul îl poate valorifica la terți. Proprietarul face un contract scris cu o firmă de exploatare, firma vine la ocol, de unde se eliberează autorizația de exploatare pentru partida respectivă.
„Strict referitor la cazul Cihoski, deoarece firmele care au ridicat autorizațiile nu au angajat oamenii (2-3), care efectuau doborâtul și fasonatul lemnului din parchet, procurorul de caz a considerat autorizația de exploatare ca fiind un fals. Acest fapt este o prostie deoarece autorizațiile au fost însușite de agenții economici, deci avem o contravenție pentru muncă la negru. Considerând autorizațiile de exploatare false, procurorul de caz consideră tot volumul de masă lemnoasă din partizile legal constituite – tăiere fără drept, încă o eroare gravă”, acuză Cezar Ungureanu. El susține că, din considerentele prezentate mai sus, reiese fără echivoc că partizile erau legal constituite și că nu este vorba de tăiere ilegală de arbori, deci nu există prejudiciu.
Cezar Ungureanu a ținut să mai precizeze că tăierea ilegală de arbori reprezintă tăierea unui arbore dintr-o pădure proprietate de stat sau proprietate privată fără ca acel arbore să fie marcat de organele silvice și fără a face parte dintr-un parchet legal constituit.
În cazul Cihoski, precizează acesta, parchetul era legal constituit, fiind respectate prevederile amenajamentului silvic, existând delegație de marcare emisă de șeful de ocol și fiind întocmit actul de punere în valoare a masei lemnoase.
11 inculpați trimiși în judecată
Reamintim că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni au finalizat luna trecută ancheta în cazul presupuselor tăieri ilegale a mii de arbori de pe o suprafață de pădure a lui Ciprian Cihoski, 11 inculpați fiind trimiși în judecată.
Printre cei trimiși în judecată se află proprietarul pădurii, dar și numeroși silvicultori, în frunte cu șeful Ocolului Silvic Fălticeni de la data comiterii faptelor.
În acest dosar s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „tăiere fără drept de arbori”, „fals intelectual”, „uz de fals”, „fals în înscrisuri sub semnătură privată” și „abuz în serviciu”.
Pe lista celor trimiși în judecată se regăsesc Ciprian Ștefan Cihoski, Constantin Barna Nistor – șef al Ocolului Silvic Fălticeni la data comiterii faptelor, actualmente suspendat din funcție, pe un post de execuție la același ocol, inginerii silvici Cezar Ungureanu și Cezar Pavăl, tehnicianul silvic Lucian Pîslaru, pădurarii Constantin Neculaevici și Petru Marișca, Mihail Dorin Roșca, Mioara Ioana Miron-Pescariu, Remus Lazăr și Gheorghe Blanariu.
În această fază a anchetei, inculpații se bucură încă de prezumția de nevinovăție.