Un angajat român din 14 este stresat din cauza zgomotului la locul de muncă, categoriile profesionale afectate fiind cadrele didactice, muncitorii de pe șantiere, centralistele sau cei din domeniul divertismentului, potrivit unui studiu al Inspectoratului de Sănătate Publică.
„În România, sunt expuși la zgomot la locul de muncă în jur de 321.600 de români, respectiv șapte la sută din totalul salariaților din România. (…) Un procent însemnat din aceste categorii ajunge, după o activitate mai îndelungată, să sufere diferite afecțiuni pe sistem de nervos sau chiar să își piardă auzul”, a afirmat, marți, ministrul Muncii, Gheorghe Barbu.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei au lansat, marți, o campanie pentru prevenirea riscurilor cauzate de expunerea la zgomot. „Campania noastră are scopul de a reduce tragicele costuri umane ale angajaților și familiilor lor și, în același timp, de a îmbunătăți concurența regiunii”, a afirmat directorul Agenției, Hans Horst Konkolewsky.
Potrivit statisticilor europene, aproximativ o treime dintre angajații europeni – peste 60 de milioane de persoane – sunt expuși la niveluri potențial periculoase de zgomot timp de cel puțin un sfert din programul lor de lucru.
„Zgomotul poate să reprezinte o problemă la numeroase locuri de muncă, începând de la fabrici și până la ferme, de la centre de apel și până la școli, grădinițe sau săli de concerte și baruri. (…) Zgomotul este un factor determinant pentru apariția deficiențelor de auz, leziuni ale urechilor, vătămarea fătului în timpul sarcinii lucrătoarelor, stresul în muncă, ceea ce duce la riscul crescut de accidentare la locul de muncă”, a precizat Konkolewsky.
Oficialul european a insistat asupra acestui ultim aspect și a atras atenția autorităților române că media accidentelor de muncă produse în România este de trei ori mai mare decât media europeană.
„În România, există o situație problematică privind respectarea normelor de protecție la locul de muncă, media accidentelor de muncă fiind de trei ori mai mare decât media europeană. În Europa, se înregistrează anual peste 7,5 milioane de accidente de muncă. Deși este dificil de cuantificat rolul zgomotului în aceste accidente, logica și datele indică faptul că acest rol poate fi semnificativ”, a mai spus oficialul european. El a dat drept exemple de accidente provocate de perturbarea comunicării verbale între lucrători, mascarea sunetului emis de semnalele de avertizare, distragerea atenției șoferilor sau creșterea stresului în muncă.
Pierderea auzului indusă de zgomot este descrisă de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind „boala industrială ireversibilă cea mai frecventă”, cauzată de regulă de expunerea prelungită la zgomot excesiv, pe peste 85 de decibeli. Pentru comparație, o conversație obișnuită are 60 de decibeli, o clasă de copii de școală generală generează un zgomot de 74 de decibeli, traficul rutier greu – 85 de decibeli, ciocanul pneumatic – o sută de decibeli. Zgomotele de intensitate mică conduc însă la stres la locul de muncă.
Conform studiilor, unul din patru angajați din cadrul Uniunii Europene suferă de stres în muncă, ceea ce generează, la nivel european, costuri de miliarde de euro și timp de lucru pierdut (aproximativ 500 de milioane de zile anual), dar și cheltuieli pentru îngrijirea sănătății.
Piererea auzului indusă de zgomot este una din cele mai frecvente boli profesionale din Europa (unul din patru muncitori), alături de afecțiunile dermatologice și afecțiunile osteo-musculo-scheletale (unul din trei).
În procesul de aderare la Uniunea Europeană, România trebuie să își adapteze legislația privind protecția muncii la normele europene, a mai spus oficialul UE.
Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, a precizat că, în prezent, în România nu există o legislație care să protejeze angajații de zgomotele produse la locul de muncă. „O astfel de inițiativă legislativă va fi supusă spre aprobare la începutul anului viitor. (…) Propunerea vizează micșorarea numărului de decibeli la care sunt expuși angajații, de la 90 la 87 de decibeli, noua valoare limită de expunere la zgomot prevăzută de directivele europene”, a spus Barbu.
Legea ar obliga angajatorii să adopte o politică de achiziții „fără zgomot sau cu zgomot scăzut” și să ia măsuri de izolare a surselor de zgomot, prin reamplasarea sau închiderea echipamentelor. De asemenea, angajații vor avea dreptul legal la supraveghere medicală corespunzătoare, inclusiv la testarea audiometrică preventivă.
Ministrul nu a putut spune care vor fi măsurile de prevenire a expunerii la zgomot în cazul șoferilor, a cadrelor didactice sau a celor care lucrează în divertisment (spre exemplu, pianiștii sunt expuși la 94 de decibeli în timpul repetițiilor, iar o soprană la peste 104 decibeli).
