Un robot dezvoltat de trei suceveni – farmacista Laura Gavriloaia, care este și inspector de sănătate publică, și dezvoltatorii de aplicații și sisteme de operare Adrian Costescu și Vadym Shtefanika, ambii de la compania ASSIST – poate fi soluția practică pentru spitale, de a prelua de la populație deșeurile de medicamente. Sistemul se numește DrugBin și poate prelua medicamente 24 de ore din 24, le selectează pe bază de inteligență artificială, fără a mai fi necesar ca trierea să fie făcută de o persoană. În octombrie 2024 proiectul a câștigat premiul I la competiția UrbanLab for Green Cities și a fost considerat de specialiști ca o modalitate inteligentă și accesibilă de colectare a acestor deșeuri.
Laura Gavriloaia a declarat, joi, că robotul a fost gândit să funcționeze pe baza legislației actuale referitoare la deșeurile de medicamente, în sensul că algoritmii recunosc cele patru categorii de astfel de produse: medicamente uzuale, citotoxice și citostatice, forme farmaceutice tăietoare sau înțepătoare și recipientele sub presiune. „Pe lângă toate acestea am adăugat a 5-a categorie constând în suplimentele alimentare pentru că populația nu știe să facă diferența și pentru ca roboțelul să lucreze singur, fără a fi nevoie de personal dedicat pentru acest proces de colectare”, a arătat Laura Gavriloaia.
De asemenea, dispozitivul poate funcționa non-stop, securizat și monitorizat cu camere video, așa cum prevede legislația. Echipa celor trei suceveni care l-a conceput a definitivat partea de software și codificarea pentru hardware, iar acum are nevoie de finanțare pentru dezvoltarea custom a produsului, respectiv personalizarea în funcție de solicitarea beneficiarului (integrarea părții electromecanice cu partea de software) pentru ca în final să obțină un produs replicabil la un preț accesibil.
„Am primit solicitare de achiziție de la două spitale din Cluj, cu care suntem în discuții pentru un eventual parteneriat. Din păcate, noi, o echipă nativă din Suceava, premiată la toate concursurile naționale la care am participat cu acest proiect, nu reușim să identificam o modalitate de implementare în județul nostru, adică să existe câte un astfel de dispozitiv la porțile de intrare la principalele spitale din județ, concomitent cu o campanie de informare serioasă pentru populație. Colectarea în România este de 30 de ori mai mică decât media europeană, 1.500 de tone de medicamente poluează apele noastre pentru că nu avem instrumente eficiente și accesibile pentru populație. Pare ultima problemă de mediu în țara noastră, dar în același timp Suceava poate fi județul de debut al unei inovații născută și crescută aici, la noi. E nevoie de parteneriate serioase pentru a digitaliza un proces”, a afirmat Laura Gavriloaia.
Potrivit acesteia, dezvoltarea produsului durează 6-8 luni și costă în jur de 100-150 de mii de euro pentru a scoate în final pe piață un produs replicabil la scara largă, la un preț per bucată de 15-20 mii de euro.
Tânăra spune că prețul de dezvoltare poate fi introdus în prețul de achiziție a primelor 10 aparate sau se poate obține finanțarea separată a dezvoltării în cadrul unor proiecte europene. Ultimul premiu primit de echipă a fost de 3000 euro, la o competiție organizată în parteneriat cu Ministerul Sănătății, dar banii sunt insuficienți pentru dezvoltarea finală. „Ne propunem ca în perioada următoare să fim integrați într-un proiect cu finanțare europeană, din cadrul Ministerului Sănătății sau Ministerului Mediului pentru un program pilot, cu 10 aparate”, a mai spus Laura Gavriloaia.
