Un profesor pensionar de limba și literatura română din comuna Cornu Luncii, ajuns la vârsta de 76 de ani, cultivator pasionat de viță-de-vie de aproximativ 30 de ani, s-a orientat de câțiva ani de zile spre soiurile nobile, pretențioase, din rândul celor care se cultivă în zonele mai calde și care, teoretic, nu se adaptează la condițiile meteorologice mai aspre din județul Suceava.
Profesorul pensionar Virgil Ghiuță, care a adunat numeroase articole pe această temă în revistele de specialitate, contrazice însă această regulă și susține că a aclimatizat mai multe soiuri nobile de viță-de-vie pe cei 75 de ari de teren pe care îi lucrează la Cornu Luncii.
Soiul de viță-de-vie cultivat în zona noastră, „acru și toxic”
Profesorul pensionar, a cărui pasiune a devenit un mod de viață, ne-a explicat de ce a renunțat la soiul clasic de viță-de-vie cultivat în această zonă nordică a țării.
„Soiul cultivat în zona noastră este un hibrid toxic, un eșec. Demonstrația este foarte simplă: dacă degustăm o boabă, pielița este foarte dulce și aromată, cu caracter de soi, urmează un milimetru de must dulce, iar apoi, spre sâmburi, strugurele devine acru și toxic”, își explică teoria Virgil Ghiuță.
El ne-a explicat că a aclimatizat în ultimii ani la Cornu Luncii soiurile de Muscat Ottonel, soi cu funcție mixtă, foarte bun ca fruct de masă și fruct de vin, Muscat de Hamburg, Pinot noir, un soi foarte timpuriu, Merlot, și regele vinului roșu, „puterea ursului”, Cabernet Sauvignon.
Încălzirea globală și tehnologia modernă
„Sunt soiuri pe care le-am aclimatizat, le-am obișnuit cu zona noastră umedă și răcoroasă. Sunt soiuri timpurii care se pot consuma din jurul datei de 15 august, iar la această dată strugurii sunt deja culeși”, ne-a explicat Virgil Ghiuță, în timp ce ne-a prezentat terenul cu viță-de-vie de la Cornu Luncii.
Deși, acum, în 2013, avem parte de temperaturi foarte scăzute pentru luna octombrie, sucevenii care vor să obțină vinuri de calitate trebuie să profite de creșterea temperaturilor multianuale, din ultimii zeci de ani, susține Ghiuță.
„Putem profita de acesta argument foarte important al încălzirii globale. Suntem la limita nordică de cultură a viței-de-vie, însă se realizează cel puțin 3.200 de grade de temperaturi utile pe an, ceea ce viei îi convine de minune”, explică Ghiuță, cu referire la zona extramontană a județului Suceava.
El a garantat că, dacă se respectă tehnologia modernă, nu se poate da greș cu aceste soiuri nobile, chiar și în această zonă de nord a țării. Tehnologia modernă este esențială, a explicat profesorul. Așa se face că una dintre camerele din locuința sa a devenit un soi de bibliotecă, cu reviste și cărți de specialitate.
Profesorul vrea să răspândească soiurile în Suceava, fără pretenții financiare
Pentru că viticultura este în primul rând o pasiune pentru el, profesorul pensionar vine și cu o ofertă pentru cei care ar vrea să-i calce pe urme.
„Pot oferi celor interesați butași de viță-de-vie gratuit, vreau să trăiesc ziua când aceste soiuri nobile vor prinde contur în județ. Când circul prin comunele din zona Fălticeni văd adesea dealuri goale, pe care abia mai pasc turme de oi. Cele cu expunere sudică ar trebui luate în considerare, băgate într-un proces de tasare și plantate cu viță-de-vie, însă nu cu soiul toxic majoritar în Suceava. Trebuie ținut cont și de faptul că vița-de-vie are rol de fixare a terenului”, a îndemnat Virgil Ghiuță.
Deși a ajuns la o vârstă destul de înaintată, bărbatul se poate lăuda cu o vitalitate mult peste medie. Dovadă în acest sens este că lucrează singur cei 75 de ari de teren pe care îi are în proprietate.
Pe lângă vie, acesta a cultivat legume, are o mică livadă de meri, dar și o suprafață de arbuști de Goji. Goji este un fruct foarte sănătos, o adevărată „minune” la capitolul produse naturale eco și bio. Fructul de Goji reface tonusul în cazul indispozițiilor fizice și psihice, din frunzele fructului se face salată, iar din rădăcini ceai.
