Un procuror sucevean critică în termeni duri activitatea DNA

Procurorul sucevean Sorin Iașinovschi a criticat în termeni duri activitatea DNA și modalitățile prin care această instituție înțelegea să-și facă treaba. Aceste date se regăsesc în proiectul de management prezentat de Sorin Iașinovschi cu care a participat la concursul pentru funcția de șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, concurs la care a primit nota 8,85, insuficient pentru a fi peste celălalt candidat, Adina Florea.
„Sunt o serie de exemple concrete și au fost indicate situații în care judecătorii desemnați să judece cauze de corupție au fost la rândul lor interceptați, chemați la audieri cât timp dosarele erau în curs, pentru ca apoi să se constate că acei judecători nu au avut legătură cu vreo faptă de corupție, ori chiar situații în care procurorii DNA au anchetat judecători cu privire la cauzele pe care aceștia le-au judecat, prin încălcarea secretului deliberării”, a arătat Sorin Iașinovschi.
Membru al Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, procurorul sucevean a venit și cu date concrete. Astfel, în perioada 2014-2018, la solicitarea DNA, aproape 3.000 de magistrați din întreaga țara au făcut obiectul mandatelor de supraveghere tehnică. În cei patru ani analizați au fost formulate 5.935 de solicitări DNA, dintre care 5.762 au fost aprobate.
„Dovada că a fost o supraveghere în masă a judecătorilor și procurorilor de către DNA este confirmată de faptul că, în perioada 2014-2018, au fost trimiși în judecată câțiva magistrați, deși o mare parte dintre ei au fost achitați. Deci undeva mai puțin de 1% din numărul mare de magistrați puși sub supraveghere au fost trimiși în judecată”, a menționat Sorin Iașinovschi.
„Ceea ce este foarte grav este că multe dintre aceste mandate au fost emise cu încălcarea Codului de procedură penală”
Potrivit procurorului sucevean, au existat și alte lucruri care nu au mers normal în actul de justiție din România.
„Ceea ce este foarte grav este că multe dintre aceste mandate au fost emise cu încălcarea Codului de procedură penală. Inspecția Judiciară a constatat că o bună parte dintre încheierile instanțelor nu cuprind motivele de fapt și/sau de drept, care au fost avute în vedere de judecătorul de drepturi și libertăți, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de Codul de procedură penală; în considerentele hotărârilor fiind copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor de supraveghere, motivarea judecătorului fiind inexistentă, la fel și controlul efectiv al judecătorului în legătură cu îndeplinirea condițiilor pentru emiterea mandatelor, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru actul de justiție, inclusiv din perspectiva respectării dreptului la viața privată și familie”, a arătat Sorin Iașinovschi.
În opinia procurorului sucevean, prin obiectivele propuse, Secția pentru investigare infracțiunilor din Justiție trebuie să înlăture, în limitele competenței, efectele negative care au apărut ca urmarea derapajelor de la normele de drept, să asigure desfășurarea activității respectând cadrul legal existent și, totodată, să prevină pe viitor încălcarea normelor de drept de către cei îndrituiți să le aplice.
De altfel, Sorin Iașinovschi este de părere că această Secție nu s-a înființat pentru a combate un fenomen infracțional de anvergură care ar exista în rândul magistraților, ci pentru a înlătura orice posibile presiuni care ar putea fi exercitate din partea organelor de urmărire penală asupra judecătorilor și procurorilor.