Un oraș întreg a ajuns bătaia de joc a unor reprezentanți ai instituțiilor statului în problema mirosurilor de fecale care vin dinspre stația de epurare a municipiului Suceava. De câteva săptămâni bune, zona Iulius Mall – Bazar – Shopping City, iar în funcție de cum bate vântul și prin Burdujeni sau Zamca, s-a transformat într-un adevărat infern pentru oamenii care sunt nevoiți să traverseze aceste locuri.
După ce au investit 14 milioane de euro în modernizarea stației de epurare, șefii de la ACET Suceava au găsit soluția pentru a elimina mirosurile: vor transporta nămolul în fosta groapă de zgură a societății Termica, undeva la vreo cinci km de Iulius Mall.
Practic, materiile fecale și celelalte resturi menajere solide vor fi aruncate în acea groapă, iar mai apoi aceasta va fi acoperită.
O soluție pe care o putea oferi și un copil de școală gimnazială, plus că s-ar fi făcut o economie de 14 milioane de euro.
Deși soluția pare una rudimentară, reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Suceava spun că este „de zece ori mai bine decât să fi continuat transportul nămolului pe platforma de la Ambro, așa cum s-a întâmplat până acum”.
Vasile Oșean, directorul APM Suceava, a precizat că ACET a solicitat aviz de mediu pentru transportul nămolului în fosta groapă de zgură, iar documentele sunt în procedură de autorizare.
„Acceptul a fost solicitat săptămâna trecută, iar legislația permite ca depozitele de zgură și cenușă să fie umplute cu produse inerte. Din punctul nostru de vedere nu este nici un fel de problemă ca acele nămoluri să fie duse acolo”, a precizat Vasile Oșean.
Prefectul spune că nu știa de nouă găselniță a celor de la ACET
Ștefan Groza, directorul ACET Suceava, nu a putut fi contactat pentru a-și exprima punctul de vedere vizavi de această situație.
În schimb, prefectul Florin Sinescu a mărturisit că nu cunoaște nimic despre autorizarea transportului și depozitării nămolurilor într-o altă locație.
„Au fost discuții pentru a transporta acele nămoluri, dar nu s-a identificat nici o locație. S-a pus problema efectuării unor studii pedologice, pentru a stabili care este impactul asupra solului unde ar urma să fie transportate nămolurile. Atât și nimic mai mult, iar dacă s-ar fi identificat o locație trebuia să fiu anunțat și eu”, a arătat prefectul de Suceava.
În cazul stației de epurare apar o sumedenie de întrebări la care cei care ar trebui să ofere explicații preferă să bage capul în nisip și să tacă din gură. Singura certitudine este aceea că un oraș întreg este nevoit să suporte incompetența unor oameni plătiți cu bani grei, uneori chiar de la bugetul de stat sau local.
ACET avea în stația de epurare peste 2.700 de tone de nămol
Pentru că nu am reușit să discutăm cu reprezentanții ACET Suceava, nu știm exact ce cantitate de nămol va fi scormonită și încărcată în camioane pentru a fi transportată la groapa de zgură aparținând societății Termica Suceava.
Cert este că în urmă cu circa trei săptămâni, în stația de epurare se găseau 2.770 de tone de nămol. Oricare va fi cantitatea ce va fi transportată la groapa de zgură, sucevenii vor fi obligați în continuare să suporte mirosurile care îți întorc efectiv stomacul pe dos.
Stația de epurare din lunca Sucevei este la numai câteva luni de ieșirea din garanție. Realizată printr-o aplicație cu cofinanțare de la Uniunea Europeană, denumită ISPA, lucrarea este în faza de notificare a defectelor. Această perioadă de grație expiră în luna august 2013, dar reprezentanții Primăriei Suceava și ai ACET Suceava speră să rămână cu banii din scrisoarea de garanție, în valoare de 1,4 milioane de euro, bani pe care să-i folosească ulterior pentru a remedia prostiile făcute de proiectant și constructor.
Proiectantul și constructorul stației de epurare din lunca râului Suceava este unul și același, firma spaniolă Dytras, o firmă aflată în insolvență și care are mari probleme și în alte orașe din România unde a executat lucrări.
