Punctul culminat al sezonului de zgură a sosit. Aici, la Roland Garros, se vor da unele răspunsuri interesante. Ca la referendum, contează și cum se formulează întrebările. Despre Simona Halep e riscant să încerc o referire la titlu, nu numai din pricina nenorocitei de accidentări la gleznă, cât din faptul că nu am cum să știu nici măcar rezultatul meciului ei de debut, cu slovaca Cepelova, ultimul al zilei de marți. Mă rezum, așadar, la o întrebare neutră: va rezista oare glezna Simonei în regim de competiție? Faptul că intră în concurs abia în a treia zi este deja un avantaj. Ba chiar, dacă meciurile programate pe Chatrier se lungesc, ar putea să debuteze azi. Lucru perfect posibil, meciurile respective sunt de băieți, deci 4-5 seturi n-ar fi ceva neobișnuit. Cred că abia după ce va fi fost trecut cu bine meciul cu Cepelova, putem aduce în discuție șansele la titlu. Da, favorita principală, Kerber, a fost deja eliminată, da, locul 1 mondial este expus în acest moment. Pliskova sau Halep pot ajunge în postura de lider WTA în cazul unui succes la Paris, dar cel mai bine este să recurgem și noi la atitudinea justă din tenis, adică să luăm meci cu meci.
Trecând la masculin, aici nu se poate evita întrebarea-cheie: va fi La Decima pentru Nadal? În toate aceste suișuri și coborâșuri pe care le-a avut cariera lui Rafa, acest nou punct de maxim îmi pare a fi apogeul său. Dacă nu câștigă acum, greu o va mai face la anul și cu atât mai greu în viitor. Totuși, sezonul său absolut dominator pe zgură ne arată că sunt șanse bune să reușească. Imediat vine pe buze următoarea întrebare: Djokovic + Agassi = reînnodarea succeselor? Nole și Rafa au nimerit în aceeași jumătate, deci se pot vedea în semifinală, de aici și următoarea întrebare: cine va ajunge la întâlnire din partea cealaltă, Murray, Wawrinka, altul? Deja junele Zverev, proaspăt câștigător de Master, a fost trimis la studiu de veteranul Verdasco. Alte surprize sunt cu siguranță pe drum. Dacă lipsește ceva, atunci sigur e Federer. Va trebui să ne obișnuim și cu asta.