Un om care a cercetat migrenele ciocănitorilor, „premiat” la Harvard

Universitatea Harvard a decernat, joi, premiile IgNobel, distincții acordate în mod tradițional celor mai trăznite, ciudate sau inutile studii și descoperiri științifice, o alternativă distractivă a premiilor Nobel adevărate, transmite Reuters.
Printre câștigători se numără autorul unui studiu asupra picioarelor împuțite, cel al unui studiu asupra sunetelor scoase de unghii pe o tablă de clasă, o echipă de cercetători din Israel care a descoperit că sughițurile pot fi vindecate cu un deget introdus în rect și un cercetător care a descoperit de ce ciocănitorile nu au migrene.
„Premiile sărbătoresc neobișnuitul, onorează imaginația și stimulează interesul oamenilor în ceea ce privește știința, medicina și tehnologia”, a indicat Marc Abrahams, editor al revistei de umor „Annals of Improbable Research”, care sponsorizează premiile împreună cu Harvard-Radcliffe Science Fiction Association și Harvard-Radcliffe Society of Physics Students.
Toate studiile au fost publicate în reviste de știință și de medicină prestigioase. Totuși, spre deosebire de premiile Nobel decernate de Academia de științe din Suedia, câștigătorii la IgNobel nu sunt recompensați cu bani și au parte de prea puțină celebritate.
Premiul IgNobel pentru biologie a fost decernat anul acesta lui Bart Knols de la Wageningen Agricultural University din Olanda și colegului său Ruurd de Jong pentru că au demonstrat că femela de țânțar anofel (Anopheles gambiae), care transmite malaria, este atrasă în mod egal de mirosul brânzei Limburger și de mirosul picioarelor umane.
„Am demonstrat că trei specii diferite de țânțar anofel preferă să ciupească diferite părți ale unui voluntar nud care stă nemișcat și că acest comportament este influențat de mirosurile acelor zone de pe corp”, au scris aceștia în studiul publicat în revista medicală Lancet, în 1996.
Premiul pentru ornitologie a fost decernat lui Ivan Schwab de la Universitea California Davis și lui Philip R.A. May, pentru că au explicat de ce ciocănitorile nu suferă de dureri de cap, deși aceste păsări își lovesc zilnic ciocul de trunchiurile copacilor de aproximativ 12.000 de ori.
Premiul IgNobel pentru pace a fost acordat lui Howard Stapleton de la Merthyr Tydfil, Țara Galilor, pentru că a inventat un dispozitiv audio care scoate sunete care nu pot fi auzite decât de persoanele cu vârste de până la 30 de ani. Tehnologia a fost utilizată pentru crearea unor aparate care să enerveze adolescenții. Ulterior, tehnologia a fost folosită la conceperea unei sonerii pentru telefoanele mobile care nu poate fi auzită decât de tineri.
Premiul pentru acustică a fost atribuit lui Lynn Halpern, Randolph Blake și lui James Hillenbrand de la Universitatea Northwestern, Chicago, pentru un experiment din 1986 destinat să explice de ce sunetul unghiilor pe o tablă de clasă este atât de enervant.
Premiul IgNobel pentru medicină a fost decernat lui Francis Fesmire de la Colegiul de medicină al Universității din Tennessee, lui Harry Bassan și lui Arie Oliven de la Centrul medical Bnai Zion din Haifa, Israel, pentru niște studii intitulate „Vindecarea sughițului persistent prin intermediul masajului rectului cu degetul”.
Premiul pentru matematică a fost atribuit lui Nic Svenson și Piers Barnes de la Australian Commonwealth Scientific and Research Organization, pentru calcularea numărului de fotografii necesare a fi realizate de cineva pentru ca acesta să se asigure că nimeni din grup nu a fost surprins cu ochii închiși.
În ultimii ani, premiile IgNobel au recompensat studii referitoare la impactul muzicii country asupra suicidului, cercetări privind utilizarea magneților pentru a face broaștele să leviteze, precum și studii referitoare la efectul berii, al usturoiului și al friștii asupra apetitului lipitorilor.
Discursurile premianților la aceste premii sunt limitate la un minut. Dacă aceștia depășesc timpul alocat, o tânără care îndeplinește rolul de maestru de ceremonii se apropie de invitat și-i șoptește: „Oprește-te, te rog, pentru că mă plictisesc”.