Valuri de localnici și turiști au vizitat, sâmbătă, până după miezul nopții, Observatorul Astronomic din municipiul Suceava pentru o fascinantă călătorie în lumea aștrilor, atrași de fenomenul astronomic „Luna albastră” – a doua lună plină apărută într-o lună calendaristică. Pe 22 mai, Pământul a trecut între Marte și Soare, fenomen denumit de astronomi „Opoziția lui Marte”, deoarece Marte s-a aflat în opoziție față de Soare. Din acest motiv, sâmbătă, la apus a fost vizibilă planeta, în același timp cu luna plină. După ora 23.00, au mai putut fi observate planetele Jupiter și Saturn.
Oaspeții au început să vină de dimineață, de la ora 9.00. Până a apus soarele, au fost ghidați în a face observații astronomice asupra discului solar, iar după apus, treptat, asupra Lunii și planetelor Marte, Saturn și Jupiter. Directorul Observatorului, lectorul universitar dr. Cristian Pîrghie, ne-a declarat că, pe parcursul zilei de sâmbătă, peste 2.500 de oameni au trecut pragul instituției. „Este un record de vizitatori. A fost extraordinar, ultimul grup a plecat după miezul nopții, la ora 1.15. Nu am avut niciodată un număr atât de mare de oaspeți, cel puțin din 2010, de când sunt eu director”, ne-a spus directorul Pîrghie.
Potrivit acestuia, interesul de care s-a bucurat fenomenul astronomic „Luna albastră” a fost favorizat de faptul că sâmbătă a fost o perioadă îndelungată cer senin, prielnic observațiilor, și că au fost vizibile nu doar Luna și Marte, în interesanta ei culoare roșie, ci și Saturn și Jupiter. Anul trecut, a fost vizibilă doar planeta Jupiter, iar fereastra de cer senin a fost foarte scurtă.
Cea mai vizitată a fost terasa Observatorului, îndeosebi după apusul soarelui. La miezul nopții, peste 500 de oameni de toate vârstele își așteptau cu răbdare rândul pentru a privi prin cele două telescoape Luna, planetele Marte, Saturn și Jupiter. Fiind vizibile și cu ochiul liber, directorul Pîrghie le „localiza” pe cerul înstelat pentru vizitatori și furniza informații despre acestea.
În sala Planetariului, oaspeții au fost purtați prin constelații de cercetătorul Cezar Leșanu, într-un spectacol în care s-au proiectat răsăritul Soarelui, apoi Luna, planetele și aproximativ 6.000 de stele vizibile cu ochiul liber pe cerul boreal și austral, imaginea dinamică a Sistemului Solar, planeta Jupiter cu sateliții galileeni, fenomenul stelelor căzătoare și mișcarea unui satelit artificial.
Planetariul Suceava are cea mai mare cupolă dintre planetariile din țară
În sala de proiecție filme, iubitorii de stele au avut șansa de a-l avea „ghid” pe prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian. De orientarea vizitatorilor spre ceea ce a avut Observatorul de oferit în cursul zilei de sâmbătă s-a ocupat custodele Tatiana Chideșa: observații astronomice, spectacole de planetariu, filme 3D și 2D, cenaclu SF, dezbateri, muzică, expoziții și atelierul de pictură de pe terasa din fața instituției, organizat de Raluca Schipor, profesor la Colegiul Național de Artă și colaborator al Casei de Cultură a Studenților din USV.
Menționăm că Planetariul din Suceava a fost inaugurat în anul 1982 și este cel mai mare din țară în ceea ce privește capacitatea sălii și a diametrului cupolei. Este destinat proiectării cerului din ziua respectivă, a cerului din emisfera sudică și nordică, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a sateliților galileeni etc. De pe terasa pentru observații astronomice cu luneta și telescopul se pot observa petele solare, relieful lunar, Jupiter cu sateliții galileeni, inelele lui Saturn, roiuri de stele, nebuloase galactice și fenomene astronomice (eclipse, ocultații etc.).
De pe site-ul Observatorului mai aflăm că un element de unicitate care diferențiază Planetariul nostru de alte Planetarii din lume este pictura maestrului Mircea Hrișcă, reprezentând orizontul orașului Suceava, „lucrare care a devenit un veritabil document despre vechea arhitectură, reconstituind repere citadine de acum 30 de ani”. De asemenea, la Suceava există și o machetă a Lunii, lucrare unicat, concepută și realizată de profesorul de geografie Neculai D. Isaic, avându-i consultanți științifici pe regretatul astronom dr. Harald Alexandrescu, coordonator al Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu București și conf. univ. dr. Elvira Botez.
