Un moment de meditație și de reculegere

La Muzeul de Științele Naturii din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava s-a deschis vineri expoziția cu genericul „Minorități naționale în Bucovina – Evreii”. Expoziția, la care au participat universitari, istorici și muzeografi, oficiali județeni și locali și reprezentanți ai Comunității Evreiești bucovinene, a fost organizată, așa cum a spus la deschidere directorul general Constantin-Emil Ursu, “întrucît, din nefericire, trebuie să comemorăm un eveniment care înfioară omenirea”. Ziua de comemorare a Holocaustului în România (9 octombrie) a fost instituită prin hotărîre guvernamentală la recomandarea Comisiei internaționale pentru studierea consecințelor Holocaustului în România (comisie înființată în luna octombrie 2003 și condusă de prof. Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace) și a Federației Comunităților Evreiești din România. Pentru a marca această zi la Suceava, dar și pentru a ilustra prezența evreilor în viața economică, culturală și spirituală a Bucovinei a fost realizată această expoziție care cuprinde documente originale, fotografii, obiecte și cărți de cult, piese de numismatică și medalistică, lucrări științifice și de beletristică. Piese deosebit de interesante, dacă pomenim doar de Diploma și “Medalia celor Drepți” acordată post mortem primarului Cernăuțiului din perioada 1941-1944, Traian Popovici (care și-a făcut studiile liceale la Suceava), de către Institutul Yad Vashem din Israel “pentru salvarea de la deportare a evreilor”, bancnote de circulație din lagărul de la Theresienstadt, diverse acte personale precum o Carte de Identitate a unui evreu cernăuțean sau un buletin eliberat de Biroul Populației pentru un trăitor în colonia evreiască din Sargorod. Mai puteau fi văzute o hartă a Transnistriei, teritoriu în care a fost concentrată populația evreiască (pe care figurau alăturat provinciile românești afectate de deportările masive ale evreilor precum și amplasamentul ghetoului din Cernăuți), documente și fotografii aparținînd unei familii de evrei (Bernfeld), cărți de rugăciune și obiecte de cult, diverse piese de argintărie casnică. O expoziție la care Marcel Simon, secretarul Comunității Evreilor din Suceava, care a trăit calvarul deportării în Transnistria împreună cu familia (avînd la acea vreme vîrsta de numai un an și jumătate) pentru singura „vină” că erau evrei a spus că, din cca. 5000 de evrei deportați s-au reîntors numai 2000, iar în prezent comunitatea evreiască din Suceava numără doar 92 de membri. „Nimeni nu culpabilizează întregul popor român”, a spus el amintindu-și de vremurile în care evreii erau supuși suferințelor și trimiși spre exterminare prin politică de stat. „De vină au fost guvernanții de atunci care s-au aliniat politicii Germaniei naziste”. „În istorie – a spus prof. univ. dr. Mihai Lazăr, decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” – au fost calamități mari precum ciuma neagră, care în sec. XIV a distrus Europa, dar au fost și calamități create de om cu mîna lui”. „Românii – a subliniat el – au fost toleranți de-a lungul istoriei, dar anumite regimuri politice sînt în stare să distrugă o tradiție”. „Iată că, în sfîrșit, în România – a precizat șeful Direcției pentru Cultură Suceava, Aurel Buzincu, se poate vorbi despre Holocaust, nu pentru a învinui pe cineva, ci pentru a conștientiza ce rău poate să producă noaptea rațiunii”. O „noapte” despre care viceprimarul Angela Zarojanu a spus că „nu trebuie niciodată să se mai întîmple”. „Nu trebuie să mai treacă nici o ființă umană prin așa ceva”, a întărit ea. „Un moment de meditație și de reculegere – a încheiat prof. Dan Petrovici, șeful Secției de istorie din instituția muzeală suceveană – accentuînd că „trebuie să ne cunoaștem și părțile mai întunecate ale istoriei”. O expoziție căreia i-a urmat apoi un colocviu în care universitarii, istoricii și muzeografii suceveni au susținut o serie de comunicări legate de comunitatea evreiască din perimetrul bucovinean.