Pe timpul zilei, persoanele apneice se confruntă cu o …
Cei mai predispuși sunt bărbații, ca urmare a depunerii de grăsime în jurul gâtului
Persoanele cu apnee sforăie foarte tare, au somnul agitat, cu frecvente treziri. Pe timpul zilei, ele se confruntă cu somnolență excesivă, tulburări de memorie, dificultăți de concentrare, dureri de cap și depresii. În cazurile grave, ele devin dependente de un aparat de ventilație al cărui preț este cuprins între 800 și 2.000 de euro.
În ultima vreme, tot mai multe persoane care ajung la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din Capitală se plâng de faptul că nu mai pot dormi noaptea din cauza unor tulburări respiratorii. Potrivit conf. Florin Mihălțan, medicul pneumolog care se ocupă de laboratorul de somnologie, acești pacienți au sindrom de apnee în somn, o afecțiune de care suferă peste un milion de români.
Sindromul de apnee în somn se caracterizează prin oprirea repetată a respirației în timpul somnului (peste cinci pauze pe oră). El este mai frecvent la bărbați care, prin conformație, sunt predispuși la acumularea de grăsime în jurul gâtului. Acesta se îngustează și, pe timpul nopții, când musculatura se relaxează, apare o obstrucție la nivelul căilor aeriene superioare. Persoanele cu apnee sforăie foarte tare, au somnul agitat, cu frecvente treziri. Pe timpul zilei, ele se confruntă cu somnolență excesivă, tulburări de memorie, dificultăți de concentrare, dureri de cap și depresii. „Apneea este o pauză în respirație mai lungă de 10 secunde. Formele cele mai severe de boală sunt atunci când pacienții dorm în șezut. Însă există și boli care generează apneea, precum insuficiențele cardiace sau respiratorii. Oprirea repetată a respirației pe timpul somnului privează inima, creierul și alte organe de oxigen și generează complicații precum infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat”, explică dr. Florin Mihălțan.
O noapte la polisomnograf
Pentru a diagnostica sindromul de oprire a respirației în somn, în afară de chestionarul de evaluare, examenul clinic și investigațiile obligatorii (probă de suflat, radiografie și electrocardiogramă), medicii de la „Marius Nasta” recurg și la polisomnograf- un computer performant, dotat cu niște conductori montați în diferite zone ale corpului, care înregistrează activitatea cerebrală, mișcările ochilor și ale picioarelor, bătăile inimii, efortul respirator și saturația în oxigen. Pacientul trebuie să stea conectat la acest aparat o noapte și, dacă medicul constată că apneea de care suferă este gravă, recomandă și începerea tratamentului. Acesta se face cu un aparat de ventilație cu presiune pozitivă continuă (CPAP), la care este atașată o mască ce se aplică pe nasul și fața pacientului.
Aerul pompat de acest aparat menține deschise căile aeriene superioare, unde se formează acel „dop” responsabil de pauzele în respirație.
Un somn liniștit costă între 800 și 2.000 de euro
dr. Florin Mihălțan
Persoanele cu apnee gravă au nevoie în permanență de aparatul de ventilație, deoarece numai așa își pot controla boala. Aparatul costă între 800 și 2.000 de euro, în timp ce masca și tubulatura ajung la 150 de euro. Cei care nu-l pot cumpăra apelează la puținele laboratoare de somnologie din țară, unde primesc gratuit acest tratament. „Din 1996, am tratat în jur de 1.200 de pacienți cu apnee în somn. Numărul acestora este în creștere, pe măsură ce pacienții și medicii află mai multe informații despre boală. Laboratoare similare mai există în Timișoara, Iași, Târgu Mureș, Cluj, Baia Mare și Oradea”, a adăugat dr. Mihălțan
Apneea este o pauză în respirație mai lungă de 10 secunde
Sursa: www.adevarulonline.ro
