Primăria Suceava și Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Suceava au pierdut și la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul intentat de artistul plastic Traian Brădean pentru distrugerea operei mozaic parietal, amplasat pe peretele exterior al halei industriale a fostei Întreprinderi de Utilaje și Piese de Schimb (IUPS) Suceava. Pictorul a fost reprezentat în instanță de Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale VISARTA, al cărei membru era.
După ce demolarea clădirii a fost aprobată de primărie pentru ca un investitor privat să construiască un ansamblu de locuințe, în 2008 pictorul a dat în judecată municipalitatea, reprezentată prin primar, și Direcția pentru Cultură, cerând daune morale de 10.800.000 lei și plata cheltuielilor de judecată, pentru încălcarea dreptului de autor. În motivația pictorului Brădean se arată că, potrivit legii, „opera de creație intelectuală este recunoscută și protejată prin simplul fapt al existenței ei”. Primăria s-a apărat susținând că mozaicul parietal nu a fost monument de for public și în lipsa acestei calități nu se putea bucura de protecția administrației publice locale. Mai mult, hala industrială avea un proprietar privat, deci nu era treaba primăriei.
Autorul și VISARTA au arătat că acest ansamblu monumental, destinat inițial stației de metrou Piața Unirii din București, a fost transferat la Suceava, în 1983, iar la inaugurarea oficială „edilii locali și-au însușit-o ca pe o excepțională lucrare de for public” deoarece era „unică în țară prin valoare și întindere ca monument de for public”. Drepturile morale ale autorului asupra operei sale sunt reglementate de art.10 din Legea 8/1996 care precizează că acesta „are dreptul de a pretinde respectarea integrității operei și a se opune oricărei modificări și atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa”.
Instituțiile statului, acuzate de rea-credință pentru că au ignorat apelurile publice de salvare a mozaicului
ArgumentelePrimăriei, că la eliberarea autorizației de demolare, în iulie 2007, a respectat legea și că nu are răspundere civilă delictuală, sunt demontate de reclamant prin invocarea campaniei de presă începute imediat după eliberarea autorizației de demolare, în august 2007, prin care administrația locală a fost atenționată că mozaicul parietal se afla sub protecția Legii 8/1996.
Mai mult, directorul Muzeului de Istorie Bucovina, Emil Ursu, a transmis primăriei o adresă oficială în care se oferea ca instituția pe care o conduce să se ocupe gratuit de demontare și de depozitare, până când autorul decide ce face cu opera sa. „Atunci am fost acuzat de primar că sunt criptocomunist și nostalgic al comunismului”, ne-a declarat directorul Ursu. În acest context, în a doua decadă a lunii octombrie a anului 2007, mozaicul a fost distrus.
„După primirea mesajelor susținute din partea presei, autoritățile administrației locale, în loc de a suspenda temporar autorizația de demolare și a lua legătura cu autorul pentru a stabili împreună soluții de salvare a operei, au dat verdict de distrugere a mozaicului. De aici rezultă legătura între faptă și prejudiciu, vinovăția pârâtelor-intimate fiind evidentă, îmbrăcând și forma relei-credințe”, mai arată Traian Brădean.
Primăria Suceava ar putea încerca recuperarea banilor pentru despăgubiri
Artistul plastic a murit în februarie 2013, după ce Tribunalul și Curtea de Apel Suceava au stabilit valoarea despăgubirilor la 100.000 de lei și plata cheltuielilor de judecată. Cei doi moștenitori ai săi au preluat procesul și s-au întâlnit din nou în instanță cu primăria și Direcția pentru Cultură deoarece toate cele trei părți au făcut apel.
La sfârșitul anului trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelurile primăriei și Direcției Pentru Cultură Suceava și a decis irevocabil menținerea sentinței instanțelor sucevene, plus plata cheltuielilor de judecată, în valoare de 2.149 lei.
Ieri, primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat într-o conferință de presă că nu comentează în nici un fel deciziile instanței, dar că se va consulta cu juriștii instituției, să vadă dacă banii pe care trebuie să-i plătească primăria moștenitorilor lui Traian Brădean pot fi recuperați de la firma care a cumpărat fosta IUPS și a realizat efectiv demolarea, SC Office Development SRL.
Direcția pentru Cultură, pe site-ul căreia mozaicul figura ca monument de for, deși nu a fost clasat oficial astfel, își susține în continuare absența calității procesuale și a atribuțiilor în privința aplicării legii drepturilor de autor. Bugetul de cheltuieli materiale al instituției, pentru acest an, este de 101.000 lei, potrivit directorului Aurel Buzincu.
Sancțiune
Un miliard de lei vechi daune morale pentru distrugerea mozaicului de la fosta IUPS Suceava
