Un miliard de lei pentru sterilizarea “gratuită” a câinilor Sucevei

Acte de caritate, dar pe bani grei. La fel ca și în cazul adăpostului de câini, despre care Eugenia Ieș a pretins că l-a finanțat în totalitate din banii ei, ignorând donațiile consistente pe care le-a primit, în 2005, împreună cu un afacerist englez, s-a oferit să sterilizeze gratuit câinii din Suceava, dar contra unei sume de un miliard de lei – pentru început.
Sterilizare gratuită, dar pe bani
Dacă problema câinilor vagabonzi ar fi rezolvată, asociațiile de protecție a acestora aproape că ar fi forțate să dispară. În aceste condiții, nici nu e de mirare, că de aproape 20 de ani se tot vorbește de problema câinilor vabagonzi, care nu doar că nu a fost rezolvată, ci pare să se înrăutățească.
Problema e cu atât mai delicată, cu cât în toate aceste activități sunt antrenate și persoane care cu adevărat cred în ceea ce fac, au ca scop să ușureze și să îmbunătățească viața animalelor, încât, adesea, nu își dau seama că sunt manipulate.
Un exemplu de “act de caritate”, în care banul e pus pe primul loc, e chiar ceea ce s-a petrecut la Suceava, în 2005, când, după scandalul maidanezilor arși cu smoală, un afacerist englez s-a oferit să rezolve problema câinilor vagabonzi.
În cadrul unei întâlniri publice care a avut loc în data de 6 februarie 2005, în sala de ședințe a Consiliului Local, omul de afaceri Robert Smith, invitat de președinta BrunoPet, Eugenia Ieș, a propus municipalității să rezolve problema câinilor comunitari prin semnarea unui contract pe 10 ani, care prevede sterilizarea gratuită a maidanezilor.
Conform spuselor lui, singura obligație a Primăriei era cea de a asigura un punct de lucru, cazare și mâncare echipei mobile care va fi adusă de asociația sa de protecție a animalelor.
Atunci, Robert Smith a spus că sterilizarea câinilor este cea mai eficientă metodă de reducere a numărului acestora, nu eutanasierea lor ori închiderea lor în adăposturi, el susținând că aceste măsuri nu vor duce decât la creșterea numărului lor, nu la diminuare. De asemenea, a cerut ca după sterilizarea câinilor, aceștia să fie eliberați în oraș și să fie lăsați să moară de bătrânețe.
Propunere respinsă de Consiliul Local Mai mult, el s-a lăudat cu rezultatele excelente pe care le-a obținut în acest fel la Câmpina, unde avea un contract asemănător cu municipalitatea, dar mai ales cu cele de la Istanbul, cel mai mare oraș al Turciei, unde ar fi rezolvat problema câinilor vagabonzi.
Numai că, imediat după ce autoritățile locale s-au arătat interesate de propunerea sa, Robert Smith a solicitat să i se acorde lui suma de un miliard de lei (vechi), care, în acel an, era prevăzută pentru realizarea și extinderea adăpostului de câini din lunca Sucevei.
Propunerea sa nu doar că l-a surprins pe primarul Sucevei, Ion Lungu, ba chiar i-a trezit și suspiciuni. Pe loc, acesta i-a explicat că așa ceva nu este posibil, ba, în plus, a și cerut modificarea unor prevederi ale contractului prezentat de Robert Smith, mai ales cel referitor la costul sterilizării câinilor, unde a cerut să fie precizat expres faptul că acesta va fi suportat de fundația cu care se încheie parteneriatul, nu de municipalitate.
În cele din urmă, parteneriatul nu a mai fost realizat, propunerea afaceristului englez și a Eugeniei Ieș fiind respinsă de Consiliul Local, care a avut de asemenea rețineri asupra celor propuse.
“Rezultatele excelente” de la Câmpina, infirmate de realitate
În Câmpina (județul Prahova), unde afaceristul englez Robert Smith a încheiat contract cu municipalitatea încă din 2001, rezultatele foarte slabe înregistrate de-a lungul timpului au determinat Primăria să înceteze orice colaborare cu el.
Conform ziarului Prahova, într-un articol publicat în 5 iunie 2007, “Fundația pentru Protecția Câinilor Comunitari (FPCC), a englezului Smith, a pierdut procesul pe care l-a intentat municipalității, după ce Primăria a reziliat contractul pentru gestionarea maidanezilor din localitate, contract încheiat, în 2001, cu fundația respectivă, din cauza faptului că aceasta din urma nu și-a respectat obligațiile contractuale. Deși în favoarea municipalității a fost obținută o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, FPCC nu se grăbește să elibereze spațiul oferit de către executivul local”.
E vorba de o suprafață de 10.000 de metri pătrați, situată la marginea orașului, despre care se vorbește că urma să fie utilizată de cei care o administrau pentru construirea unor clădiri care nu aveau nimic de a face cu protejarea câinilor comunitari.