„Un memorand al farmaciștilor bucovineni”
„În dilele trecute au subscris și înaintat 37 de magiștri în farmaciă din Bucovina guvernului țării un memorand, cerând sanarea stărilor actuale dezastruoase în cari se află farmaciile din Bucovina…Memoriul constă că în privința farmaciilor stă Bucovina pe locul ultim între țările Austriei de oarece aici cade o farmaciă pe 28.000 de suflete, pe când prin decretele de curte din anii 1823 și 1835 sunt destinate 3 – 4.000 de suflete pentru o farmaciă…Comune ca Vicovul-de-sus (6.000 locuitori), Seletin (4.000 loc.) din districtul Rădăuților nu posed nici o farmaciă ear’ depărtarea lor de la Rădăuți este pentru prima 30 km și pentru a doua 75 km. Suceava, care posedă 2 farmacii, de asemenea are lipsă de mai multe farmacii în urma posiției sale importante”.
„Patria”, Anul II, nr. 129, Cernăuți, Duminică în 10/22 Maiu 1898.
„Suceava se occidentează văzând cu ochii”
„În pofida greutăților financiare de tot felul și a geloziei unor grupuri din opoziție, dl. primar Gh. Doroftei, ne surprinde zilnic cu realizări edilitare cari dau un aspect tot mai occidental bătrânii noastre Suceve. După «Piața Pricipelui Carol» iată că mai zilele trecute s’a terminat altă piață ( a untului, brânzei și ouălor) și s’a aranjat întreg centrul orașului cu trotuare, drumuri etc. Cei ce vin din altă parte, rămân uimiți de progresele ce le înregistrează de la o zi la alta. Ba am văzut și auzit cu urechile mele că Dornenii, Cânpulungenii și Rădăuțenii, nu știu ce-ar da să le dăruiască Dumnezeu un primar ca Gh. Doroftei”.
„Suceava”, Anul II, Nr. 38, Mai 1937.
Operativitate!… nu glumă!
„În anul 1955 numeroși oameni ai muncii au venit cu propunerea ca întreprinderile comunale Suceava să construiască o sală de așteptare în centrul orașului spre a nu fi nevoiți să stea în ploaie în așteptarea autobuselor ce fac cursa spre Ițcani și Burdujeni…În sfârșit a început construirea stației de autobuse lângă parcul din centru iar responsabilii lucrărilor și-au propus să execute construcția în cinstea zilei de 7 Noiembrie 1955. A trecut luna noiembrie și stația nu a fost terminată. Unii călători ce așteptau autobusele înfruntînd ploaia și vîntul de toamnă, sperau că în luna decembrie se vor termina lucrările, înaintea viscolului de iarnă. Dar a venit și iarna care a făcut să se întrerupă din nou lucrările și să se pună capăt speranțelor. A venit primăvara anului 1956…au trecut ploile de primăvară dar stația de autobuse a rămas tot neterminată”.
„Zori Noi”, Anul X, Nr. 2644, 22 Mai 1956.