Un procuror din șase susține că, în 2007, a fost victima unor încercări de influențare a deciziilor, conform unui studiu privind independența magistraților realizat de Transparency International, procentul fiind ușor mai mic în cazul judecătorilor, doar unul din opt declarându-se vizat.
Conform studiului Transparency International-România (TI), dat publicității marți, 12,6 la sută din judecători și 16,9 la sută dintre procurori au răspuns cu „Da” la întrebarea „Au existat, în ultimul an, situații în care s-a încercat influențarea deciziilor dumneavoastră?”.
„Cifra este alarmantă”, a apreciat liderul TI România, Victor Alistar, în conferința de presă prilejuită de lansarea raportului.
Lucrurile stau chiar mai rău atunci când magistrații sunt întrebați de situații în care colegi de-ai lor ar fi fost supuși unor astfel de tentative de influențare. La această întrebare, un sfert din procurorii interogați (25,1 la sută) au răspuns afirmativ, la fel cum au făcut și peste 20 la sută din judecătorii chestionați.
Totuși, peste jumătate din judecătorii (53,7 la sută) și aproape jumătate din procurorii chestionați de TI au răspuns că, în mare măsură, sistemul judiciar românesc este independent.
În ciuda imaginii de ansamblu, peste jumătate dintre procurori (50,1 la sută) susțin că „asupra judecătorilor și procurorilor se exercită, uneori, presiuni politice”. Același răspuns l-au dat și aproape 45 la sută din judecători.
Întrebați dacă asupra lor s-au exercitat, în 2007, presiuni politice, 12 la sută din judecători au răspuns că „uneori”, în vreme ce 0,6 la sută au spus că „des” iar 0,2 la sută că „foarte des”. Procentul este mai mare decât dublu în cazul procurorilor, 24,4 dintre aceștia afirmând că „uneori” au fost supuși la presiuni politice, în vreme ce 2,3 la sută au spus că „des” iar 0,4 la sută că „foarte des” se confruntă cu astfel de ingerințe în activitatea lor.
Mai mult, peste 20 la sută din procurori și aproape 13 la sută din judecători au declarat că au cunoștință de cazuri în care au existat presiuni politice pentru numirea unor anumiți magistrați în funcții de conducere în sistemul judiciar.
Întrebați care sunt sursele de ingerință în actul de justiție, 42,1 dintre magistrați identifică serviciile de informații ca afectând independența sistemului judiciar. Astfel, 45,5 la sută dintre judecători și 38,7 la sută dintre procurori apreciază că serviciile de informații influențează în mod negativ independența sistemului judiciar.
În același timp, mass media este prima sursă de ingerință în actul de justiție pentru 40,92 la sută din corpul magistraților, aceștia apreciind că jurnaliștii judecă procesele înaintea lor și induc publicului necesitatea unei sentințe într-un sens sau în altul. Dealtfel, peste jumătate din magistrați (51,5 la sută) identifică „opinia publică” drept factor de influență asupra activității lor.
Magistrații afirmă, în proporție de 49,3 la sută, că se simt afectați de modul de evaluare a activității lor, iar 32,3 identifică acțiunile disciplinare drept „pârghii de presiune indirectă”, deși, în 2007, CSM a dictat doar două astfel de sancțiuni împotriva procurorilor.
„Independență fără responsabilitate înseamnă putere discreționară”, a afirmat Victor Alistar, comentând modul în care magistrații primesc tentativele sistemului de evaluare a activității lor. „Iar sistemul judiciar nu-și dorește putere discreționară”, l-a completat Lidia Bărbulescu, președintele CSM, alături de care Alistar a prezentat concluziile studiului.
Întrebată cum interpretează rezultatele studiului, Lidia Bărbulescu a declarat că, instituția pe care o conduce a subliniat „în mai multe rânduri” lucrurile negative ce reies din document.
„(Studiul, n. red.) ne pune pe gânduri. Căutăm cele mai bune măsuri pe care instituția noastră le poate lua pentru a remedia problemele subliniate de acest document”, a declarat Bărbulescu.
Cercetarea a fost făcută în perioada septembrie-octombrie 2007, pe un număr de 5.860 de magistrați, dintre care 4.104 sunt judecători și magistrați asistenți iar restul, 1756, procurori. Toți au răspuns sub protecția anonimatului absolut.
