Un lot de 33 de indivizi, dat pe mâna judecătorilor de procurorii DIICOT

Un lot de 33 de indivizi a fost trimis, ieri, în judecată de către procurorii suceveni ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Combatere a Criminalității Organizate și Terorism (DIICOT), toți aceștia fiind acuzați că au organizat sau făcut parte din două grupări infracționale organizate în județele Suceava și Botoșani, specializate în traficul de migranți, pe relația Republica Moldova-Ucraina-România-Ungaria-Italia sau alte țări din Spațiul Schengen.
Potrivit anchetatorilor, de la mijlocul lui 2007 și până în luna aprilie a acestui an, atunci când rețelele au fost anihilate de polițiștii și procurorii din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate, cei 33 de inculpați au pus la cale transportul a nu mai puțin de 15 grupuri de migranți, însumând peste o sută de persoane, pentru fiecare transport moldovenii și ucrainienii care vroiau să ajungă în Occident plătind între 2000 și 4000 de euro.
Migranții, cetățeni moldoveni și ucraineni, intrau legal în România, de unde erau preluați de membrii români ai grupărilor, care îi cazau și le procurau documente de identitate românești autentice, ce aparțineau unor persoane cu fizionomii asemănătoare, sau falsificate.
Aceștia erau scoși ilegal din țară și transportați spre Europa de Vest, fie prezentând organelor de control documentele obținute în condițiile descrise mai sus, profitând de lejeritatea controlului pe care autoritățile străine îl efectuează cetățenilor români, fie ascunși în diverse autovehicule (în special TIR-uri), care efectuau transporturi internaționale de mărfuri spre țări din Spațiul Schengen.
17 suceveni, pe lista inculpaților
Dintre cei 33 de inculpați în acest dosar, în care rechizitoriul are în jur de 800 de pagini, nu mai puțin de 17 indivizi sunt din județul Suceava, restul fiind din județele Botoșani, Arad și Neamț, precum și din Republica Moldova.
În fața judecătorilor Tribunalului Suceava vor ajunge sucevenii Adrian Curelușă (22 de ani), Gavril Hrițcani (48 de ani), Ilie Pomohaci (45 de ani) și Gheorghe Pomohaci (46 de ani), toți din comuna Marginea, Claudiu-Dimitrie Haucă (33 de ani) și Tiberiu Ionuț Tcaci (22 de ani), din comuna Moldovița, Nistor Ursan (24 de ani), din comuna Arbore, Costel Avram (26 de ani), din comuna Volovăț, Călin Ioan Henriss (47 de ani), din comuna Vatra Moldoviței, Cornel Frantiuc (48 de ani), din orașul Siret, Ion Sorin Schipor (27 de ani), Ionel Nicolai Chira (27 de ani) și Vasile Coroamă (33 de ani), din orașul Vicovu de Sus, Mihai Pânzari (26 de ani), din comuna Dornești, Radu Rotundu (50 de ani), Grațian Cosmin Rotundu (21 de ani) și Ștefan Dorcu (53 de ani) din municipiul Câmpulung Moldovenesc.
Toți aceștia vor fi puși sub acuzare pentru constituire, organizare, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, trafic de migranți și complicitate la trafic de migranți.
Foloseau nume false sau porecle și limbaj codificat
Pentru a nu fi prinși de oamenii legii, membrii rețelei și-au atribuit fiecare nume false sau porecle, pe care le foloseau de fiecare dată când vorbeau între ei, la telefon.
Adrian Curelușă, considerat unul dintre capii rețelei de la Suceava, era apelat „Nelu” sau „Harbuz”, iar Ilie Pomohaci, mâna sa dreaptă, era „Falciu” sau „Falcău”.
Membrii rețelei, susțin anchetatorii, aveau un număr mare de telefoane mobile, fiind folosite cartele pre-pay pentru a comunica între ei, cartele care erau schimbate periodic.
Fiecare migrant era instruit ca, în cazul în care era prins de poliție, să nu furnizeze nici o informație legată de persoanele care le-au organizat transportul spre Occident. Fiecare transport, de altfel, era însoțit de un autoturism care se deplasa înainte pe traseul pe care urma să treacă TIR-ul, autocarul sau microbuzul cu migranți și se asigura că nu sunt filați, că nu sunt controale în trafic sau filtre de poliție.
Nu în ultimul rând, membrii rețelei foloseau în discuțiile telefonice dintre ei argouri care să-i ducă în eroare pe oamenii legii în cazul în care aceștia interceptau convorbirile.
Migranții, de exemplu, erau numiți „hulubi”, „colete”, „cherestea”, „mere”, „pomișori” etc.
În loc de cazare spuneau „colivie”, „la cald”, la documente de identitate – „cartoane”, iar cuvântul TIR era înlocuit cu „căruță”, „faeton”.
Atunci când vorbeau despre transporturile de migranți, acestea erau traduse în „hulubi la zbor”.
Referitor la modul de exprimare a sumelor de bani în cifre au fost utilizate expresii de genul: „doi și doi”, adică 2200 de euro, „unu și opt” – 1800 euro, „un bilet” însemnând 100 euro.
Cum își împărțeau banii
Procurorii DIICOT Suceava susțin că afacerea traficului de migranți era una foarte profitabilă, acesta fiind și motivul pentru care zeci de persoane (patroni de societăți de transport, șoferi etc.) au aderat la cele două grupări infracționale.
Anchetatorii susțin că pentru fiecare migrant, capii rețelelor primeau între 2000 și 3000 de euro, profitul împărțindu-se în funcție de participarea fiecărui membru, de poziția sa în ierarhia grupului infracțional. Furnizorilor de migranți le reveneau aproximativ 500 de euro de persoană.
Membrii grupării care realizau transporturile se alegeau cu sume cuprinse între 700 și 1000 de euro de migrant. Șoferii de TIR și călăuzele care realizau trecerea frauduloasă a frontierei aveau un beneficiu la fiecare migrant de 500-800 de euro.
De la capii rețelei până la ultimii membri, cu toții câștigau cel puțin câteva sute de euro.
Ascunși în TIR-ul cu bușteni
Unul dintre transporturile de migranți a avut loc în cursul lunii noiembrie a anului trecut.
Cinci femei din Republica Moldova le-au plătit racolatorilor moldoveni din cadrul rețelelor suma de 3500 de euro de persoană pentru a ajunge în Italia. Una dintre femeile respective își luase cu ea și fiul, în vârstă de numai 4 ani.
După ce-au intrat legal în România, separat pentru a nu atrage atenția, cetățenii moldoveni au fost aduși pe raza județului Suceava, fiind cazați la o pensiune din Sucevița, unde au stat timp de câteva zile. Membrii rețelei au cooptat un șofer de TIR care, în acele zile, urma să efectueze o cursă externă cu o încărcătură de bușteni. Transportați cu autoturismul unuia dintre membrii rețelei, migranți au fost urcați în TIR-ul cu pricina pe raza municipiului Arad și scoși din țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac. După ce-au intrat în Ungaria, migranții au fost scoși din TIR și urcați din nou în mașina unuia dintre membrii rețelei, care trecuse înaintea lor granița. Din nefericire pentru ei, drumul spre Italia s-a oprit în Ungaria, mașina în care se aflau fiind trasă pe dreapta de poliția ungară.
Arestați și eliberați de judecători
Rețeaua a fost anihilată pe data de 22 aprilie a.c., atunci când polițiști ai Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Suceava, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au efectuat 15 percheziții domiciliare și au pus în executare 24 mandate de aducere, pe raza județelor Suceava, Botoșani, Neamț, Arad, Satu Mare și Iași.
În timpul acțiunii, au fost identificate patru persoane de sex feminin, cetățeni ai Republicii Moldova, însoțite de un lider al rețelei, care intenționa să le scoată ilegal din țară, cu documente românești contrafăcute.
O bună parte dintre inculpați au fost arestați preventiv la acea vreme, însă în prezent nici unul nu se mai află în spatele gratiilor, judecătorii apreciind că pot fi cercetați și în stare de libertate.
În dosar au fost cercetate peste 150 de persoane, dintre care și 81 de cetățeni moldoveni. Aceștia din urmă, însă, au fost scoși de sub urmărire penală și amendați de procurori cu sume cuprinse între 400 și 1000 de lei.
Față de alte câteva zeci de persoane s-au disjuns cercetările în alte dosare, ce urmează a fi finalizate în perioada următoare.