Un fost primar și o avocată, trimiși în judecată pentru o înșelăciune de peste 10 milioane de euro

Un fost primar al unui oraș din județul Suceava și o avocată din Iași au fost trimiși în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava. Cei doi, împreună cu alte patru persoane, sunt acuzați că au încercat să pună mâna fraudulos pe o suprafață de 2.300 de hectare de pădure, aparținând Domeniului regal Broșteni.
În fața judecătorilor de la Tribunalul Suceava vor ajunge Steliean Chirilă, primar al orașului Broșteni în legislaturile 2004-2008 și 2008-2012, Ionel Ciprian Ciolan, actual secretar al Primăriei Broșteni, Viorica Vizitiu, fost secretar al aceleiași instituții, Nela Chiva, avocat în cadrul Baroului Iași, precum și două persoane fizice, respectiv Mitriță Alexa și Teodor Alexandru Reșcanu.
Procurorii anticorupție din Suceava au stabilit că în perioada 2009-2011, Mitriță Alexa s-a folosit de un act intitulat „Copie certificată după ACTUL DE DONAȚIE autentificat la Tribunalul Ilfov” pentru a pune mâna pe o suprafață de 2.300 hectare de pădure care apare ca donată de Principele Nicolae colonelului Alexandru Manolescu în cursul anului 1937. În realitate, susțin anchetatorii, în actul original aflat la Arhivele Naționale, această suprafață de pădure nu apare.
Inițial, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2.300 de hectare de teren care face parte din zona cunoscută sub denumirea „Domeniile Broșteni” a fost depusă de Teodor Alexandru Reșcanu, din Sinaia. La scurt timp, Reșcanu și-a vândut drepturile asupra acestei proprietăți către Alexa Mitriță, acesta preluând afacerea din mers.
Reprezentanții Primăriei Broșteni au dat o mână de ajutor
În baza acestei cereri, Comisia Locală de Fond Funciar a orașului Broșteni a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate, dar Comisia Județeană de Fond Funciar Suceava a invalidat-o în luna iulie 2010.
Cei care revendicau pădurea s-au adresat instanțelor de judecată, obținând în cele din urmă dreptul de proprietate. Prefectura Suceava susține însă că actul de donație în baza căruia a fost solicitată pădurea din Broșteni nu este identic cu cel emis de Arhivele Naționale, motiv pentru care s-a depus la Tribunalul Suceava o cerere de revizuire prin care se dorește anularea titlului de proprietatea emis pentru cele 2.300 hectare de pădure, dar și o sesizare la DNA.
Ancheta care a urmat nu a făcut decât să confirme suspiciunile celor de la Prefectura Suceava. Procurorii DNA Suceava au stabilit că Steliean Chirilă, primarul din Broșteni, Viorica Vizitiu, secretar al instituției la acea vreme, și Ionel Ciprian Ciolan, consilier juridic al administrației locale din Broșteni, cu toții membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar, l-au ajutat pe Mitriță Alexa în demersurile sale.
Mai exact, oamenii de la Primăria Broșteni au înregistrat în fals o cerere de retrocedare a pădurii după termenul legal care era 30 noiembrie 2005. În cazul lui Ciolan s-a stabilit că nu și-ar fi făcut treaba în mod corect nici în procesele care au urmat în instanțele de judecată și care au avut ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele aproape 2.300 de hectare de pădure.
Ce a făcut avocata Nela Chiba
În privința avocatei ieșene Nela Chiba, aceasta este acuzată că a redactat cereri nedatate și „a confirmat în calitate de avocat că notificarea înregistrată la Primăria Broșteni în data de 30 noiembrie 2005 a fost redactată de ea și depusă la Comisia Locală Broșteni de inculpatul Reșcanu Alexandru Teodor, aspect nereal”.
În plus, avocata a solicitat și obținut prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă un procent de 5% din suprafața de 46.000 de hectare a Domeniului regal Broșteni. Este vorba de cele 2.300 de hectare de pădure, despre care procurorii DNA Suceava spun că „a fost inserată fraudulos în cuprinsul copiei Actului de Donație din 1937, prin convertirea a 5 procente din acțiunile deținute la Fabrica de cherestea Roznov în 5% din suprafața cu vegetație forestieră a Domeniului Broșteni”.
Prin aceste manevre, prejudiciul adus statului român a fost calculat la 10.435.100 de euro. Deoarece suprafața de 2.300 de hectare de pădure a fost câștigată în instanță, anchetatorii au instituit sechestru asiguratoriu pentru a împiedica astfel o eventuală vânzare.