Un fenomen unic în România provoacă zăpoare pe râul Bistrița

Zăpoarele de pe râul Bistrița, care provoacă an de an probleme de o parte și de alta a râului, sunt provocate de un fenomen unic în România. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, Daniel Drăgoi, a prezentat, ieri, în cadrul Colegiului Prefectural, principalele cauze ale inundațiilor în județ, printre care se numără și zăpoarele.
Conform acestui raport, zăpoarele sunt caracteristice cursului superior al râului Bistrița și sunt provocate de menținerea unor temperaturi foarte scăzute ale aerului (sub –10°C) pe o durată mai mare de timp, care duce la dezvoltarea unor formațiuni de gheață compacte; de fluctuații mari de temperatură de la zi la noapte și de la o zi la alta; succesiunea în lungul râului Bistrița a unor sectoare cu pante diferite și existența meandrelor și a îngustărilor de albie minoră pe anumite porțiuni. O altă cauză naturală o reprezintă un fenomen care se întâlnește doar aici: pătrunderea unor mase de aer mai cald dinspre vest, prin culoarele Dornei și Bistriței, care cauzează încălzirea din amonte spre aval, urmată de desprinderea prematură a ghețurilor din albii și antrenarea sloiurilor peste formațiunile de gheață din aval. Efectul este formarea zăpoarelor, cu creșteri bruște ale nivelului apei în amonte.
La cauzele naturale se adaugă și cele antropice, precum prezența podurilor, a unor împrejmuiri și anexe gospodărești și existența acumulării Izvorul Muntelui, care influențează fenomenele hidrometeorologice din zonă. Raportul prezentat de directorul Drăgoi mai arată că podurile de gheață, zăpoarele, sloiurile de gheață și curgerile de sloiuri sunt caracteristice iarna bazinului superior al râului Bistrița și al râului Moldova.
Cursurile de apă sunt monitorizate permanent
Șeful SGA a mai arătat că rețeaua hidrografică a județului este permanent controlată și supravegheată, urmărindu-se schimbarea traseului (albiei) cursului de apă, evoluția fenomenelor de eroziune a malurilor, de degradare a unor construcții hidrometrice din albii și a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deținător, formarea de obstacole în calea curgerii libere a apelor, extragerile neautorizate de balast, depunerile de deșeuri sau alte materiale, pe malul apei, execuția unor lucrări noi în albia minoră sau majoră (în zona inundabilă) și orice caz de poluare a apelor.
Verificarea sectorului de râu se face de două ori pe lună la intervale medii de 15 zile în condiții normale, și după fiecare viitură. De asemenea, în județul Suceava sunt instalate, din anul 2013, 40 de stații de avertizare automate DESWAT, dintre care 25 stații de avertizare hidrologică și 15 stații de avertizare pluviometrică. Cele 25 de stații automate de avertizare hidrologică DESWAT sunt amplasate pe malul râurilor, pe locațiile stațiilor hidrometrice, funcționează în paralel cu acestea și sunt echipate cu senzori ce măsoară nivelul apei, temperatura apei, temperatura aerului, precipitațiile. Dintre acestea, patru stații măsoară și o serie de parametri de calitate ai apei – pH, oxigen dizolvat, conductivitate, amoniu. Stațiile automate de avertizare pluviometrică DESWATsunt amplasate în locații care completează vechea rețea de 44 stații hidrometrice astfel încât să existe o distribuție uniforma a lor în tot județul. Aceste stații măsoară numai precipitațiile.
Stațiile automate sunt conectate la calculatoarele distribuite la stațiile și serviciile hidrologice, înregistrează continuu parametrii urmăriți și transmit ritmic datele prin sistem GSM și radio, la intervale orare prestabilite, ce pot fi accesate în timp real, în vederea procesării lor.