Artistul plastic humorean Radu Bercea etalează în aceste zile, pe simezele Muzeului de Istorie din municipiul Suceava, o expoziție care cuprinde 70 de lucrări de acuarelă, grafică și artă decorativă.
„Deco Art”, „Metamorfoze”, „Peregrin – Veneția și Bucovina”, „Matrice”
Expoziția, vernisată în ultima zi a linii ianuarie cu prilejul sărbătoririi „Anului 80 al Artelor Plastice Bucovinene (aniversarea a opt decenii de la înființarea, la Cernăuți, la data de 31 ianuarie 1932, a Societății Artiștilor și Amicilor Artelor Plastice din Bucovina), a constituit cadrul în care s-a desfășurat festivitatea de premiere a patru artiști care s-au remarcat în arta plastică suceveană, între care s-a aflat și Radu Bercea, “Ghepardul din Gura Humorului”, cum l-a numit prietenul și scriitorul ieșean Aurel Brumă.
Desfășurarea expozițională, vizibilă din capul scării care se deschide în două aripi spre palierul de la etaj, cumulează lucrări din câteva expoziții pe care artistul le-a organizat și itinerat în vara/toamna anului trecut, expoziții care, cu generice ca „Deco Art”, „Metamorfoze”, „Peregrin – Veneția și Bucovina”, „Matrice”… au fost prezentate la Gura Humorului, Vatra Dornei, Suceava și Iași.
Un an cu o activitate bogată pentru Radu Bercea, care a ilustrat câteva cărți, a participat la o tabără internațională de creație („Bucovina – trecut, prezent și viitor”, organizată la Vama), dar a și reprezentat ca ambasador cultural orașul Gura Humorului expunând în localitatea Puck / Gdansk, din Polonia.
„Tăcerile” și „psalmii lui Radu Bercea”
Cu numeroase alte expoziții prezentate în străinătate, din Cernăuți (Ucraina), până la Curitiba (Brazilia), Radu Bercea, onorat acum cu Premiul „Pictorul Anului”, a fost numit, pe drept cuvânt, de graficianul Mihai Pînzaru PIM, ca fiind „un diplomat prin excelență” („dacă arta din Bucovina a avut în ultimii ani un diplomat, acesta a fost, cu siguranță, Radu Bercea”) și „un poet al acuarelei”.
Acuarele care sunt tăcerile lui Radu Bercea, tăceri vizuale pe care privindu-le ne putem descărca de tensiuni existențiale.
Alături de aceste tăceri cu culori diafane și distilate, expoziția de la Muzeul de Istorie etalează și lucrări de artă decorativă, cu forme în relief configurate uneori după ecuațiile imprevizibilului (care l-au determinat, cu câțiva ani în urmă, pe sculptorul Ion Maftei să le definească prin sintagma “hazardul bine temperat”), lucrări despre care Aurel Brumă spunea că sunt „psalmii lui Radu Bercea”.
