Muzeul din sufragerie

Un dinte de mamut, într-o colecție privată



Marius Mirăuță cu dintele de mamut
Marius Mirăuță cu dintele de mamut

Marius Mirăuță, un colecționar pasionat de istorie care a prezentat, cu câteva luni în urmă, în cadrul unor expoziții inedite organizate la Club 60, o serie de documente și cărți vechi care au atras atenția publicului, deține numeroase piese extrem de interesante. Între acestea se află un dinte de mamut, care cântărește circa două kilograme, descoperit în anii ’60 în comuna Arbore.
Pasiune de colecționar
Dintele de mamut, ca și multe din piesele colecției sale extrem de diverse (care cuprinde de la piese de ceramică, unelte și arme din diverse epoci istorice, la cărți foarte vechi și rare și documente manuscrise din perioada Bucovinei habsburgice) au făcut parte din colecția lui Toader Hrib, țăranul autodidact care a adunat, cu multă osârdie și cheltuială, un valoros fond arheologic, etnografic și documentar, punând bazele unui muzeu privat unic în perimetrul bucovinean, muzeu care, din păcate, nu a rezistat după moartea lui (1991).
Arborosean ca și Toader Hrib și la fel de preocupat de păstrarea memoriei locurilor natale dar și a memoriei culturale a Bucovinei, Marius Mirăuță a făcut efortul de a recupera și reîntregi această colecție uitată și parțial risipită, căreia i-a adăugat multe alte piese pe care le-a adunat cu pasiune de colecționar.
„Toate piesele pe care le dețin – spune zâmbitor Marius Mirăuță – îmi ocupă o cameră, biblioteca și… tot timpul”.
„Piatra” care aduce ghinion
Dintele de mamut are povestea lui, consemnată de Toader Hrib pe file de manuscris.
Dintele a fost adus în sat de cei care strângeau piatră de construcție pe Valea Solcii.
„Piatra” însă avea caneluri și era cam ușoară, așa că oamenii – care erau foarte superstițioși – au aruncat-o într-un șanț, temători că ar putea să le aducă ghinion.
Cum informațiile circulau prin sat din gură în gură destul de repede, Toader Hrib a aflat, a căutat locul și a scos bucata de os din șanțul noroios în care fusese aruncată, explicându-le cu răbdare sătenilor că este vorba de dintele unui animal preistoric, și, astfel, dintele a ajuns în colecția sa, colecție recuperată ulterior de către Marius Mirăuță.
Cămașa de zale de la Arbore
O altă piesă, bine păstrată, aflată în colecția lui Marius Mirăuță este o cămașă de zale, datând din sec. al XIV-lea , mai veche decât cea aflată la Muzeul de Istorie din Suceava.
Cămașa de zale face parte tot dintre piesele recuperate din colecția lui Toader Hrib și a fost descoperită în localitatea Arbore, în perimetrul în care a fost curtea boierului Luca Arbure.
Marius Mirăuță, care a adresat instituției muzeale sucevene o ofertă de achiziție pentru întreaga colecție, dar nu a primit încă nici un răspuns, caută o soluție pentru ca toate obiectele istorice pe care le deține să poată fi valorificate în interesul publicului.
„Voi amenaja – spune el – chiar și pe cheltuială proprie un spațiu cu destinație de muzeu, un muzeu viu care să interacționeze și să comunice cu oamenii”.


Dintele de mamut, „piatra” care aduce ghinion
Dintele de mamut, „piatra” care aduce ghinion
Colecționarul și cămașa de zale de la Arbore
Colecționarul și cămașa de zale de la Arbore
Marius Mirăuță cu dintele de mamut
Marius Mirăuță cu dintele de mamut


Recomandări

Colecția de fotografii „Umbrele culorii”, de la Galeria de Artă Zamca, „o călătorie interioară și o punte către dialog și empatie”

Colecția de fotografii „Umbrele culorii”, de la Galeria de Artă Zamca, „o călătorie interioară și o punte către dialog și empatie”
Colecția de fotografii „Umbrele culorii”, de la Galeria de Artă Zamca, „o călătorie interioară și o punte către dialog și empatie”

Bijuterii ale creației inginerești din colecția restauratorului Florin Gușul, expuse la Observatorul Astronomic din Suceava

Prieteni și pasionatii de inginerie au fost alături de Florin la deschiderea expoziției
Prieteni și pasionatii de inginerie au fost alături de Florin la deschiderea expoziției