Un arendaș din satul Grigorești, comuna Siminicea, care a cultivat în acest an peste 1.000 de hectare de teren în trei comune ale județului, a reușit să obțină un „munte” de sfeclă de zahăr după ce a cultivat 270 de hectare. Suprafața este foarte mare dacă luăm în calcul că în tot județul, în acest an, conform datelor contabilizate de Direcția Agricolă Suceava, s-au cultivat 871 de hectare cu sfeclă de zahăr. Cultura sfeclei de zahăr a fost un mare pariu în condițiile în care necesită investiții mari și este foarte pretențioasă la secetă, dar și la dăunători.
A renunțat în mare parte la culturile tradiționale
Ilie Tipa a arendat suprafețe de teren în comunele Adâncata, Siminicea și Hânțești, de la aproximativ 2.000 de localnici. După ce în anii anteriori nu a obținut profitul dorit, în 2013 nu a mai cultivat, din culturile clasice, decât porumb, renunțând total la cartof sau grâu. În rest și-a însămânțat terenurile cu rapiță, orzoaică, floarea-soarelui, legume și sfeclă de zahăr. Cel mai mult a investit însă în ultima cultură.
„Este, fără îndoială, cea mai mare suprafață cu sfeclă de zahăr care a fost lucrată în acest an an în județ, iar în zona în care cultiv eu nu s-a mai pus atât de multă sfeclă de zahăr dinainte de Revoluția din 1989”, a precizat Ilie Tipa.
Ilie Tipa a riscat și a câștigat. 2013 a fost un an bogat în precipitații, iar tratamentele cu erbicid au dat rezultatele dorite.
„Secretul, dacă putem spune așa, este tehnologia culturii și folosirea de utilaje de ultimă generație. Sau, altfel spus, contează foarte mult omul, soiul și gunoiul”, a explicat Ilie Tipa.
Sfecla, recoltată în șapte zile, în care s-a lucrat non-stop pe combină
Săptămâna trecută, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe cele 270 de hectare. Totul s-a întâmplat în doar șapte zile, prin folosirea unei combine de recolat sfeclă de mare capacitate, de ultimă generație, închiriată de la un fermier din Cajvana.
„Timp de șapte zile combina a fost pe ogor, la recoltat, non-stop. Au fost trei băieți care au lucrat în schimburi de câte opt ore pe zi”, a explicat Ilie Tipa cum de s-a putut lucra atât de repede. El a ținut să le mulțumească celor trei tineri care au fost de acord să lucreze într-un asemenea ritm: Nicu Jucan, Gheorghiță Buleu și Cătălin Șoldan, toți din Cajvana.
Ilie Tipa susține că a obținut o producție medie de peste 55 de tone la hectar. Marele avantaj al culturii sfeclei de zahăr este că piața de desfacere este asigurată de Agrana Roman, o societate care preia de pe câmpul cultivatorului sfecla de zahăr.
Pentru că anul 2013 a fost unul bun, cultivatorul, care în trecut a avut un conflict de proporții cu o parte dintre arendași, a stabilit ca cei care i-au dat teren să primească, la alegere, 400 de kilograme de grâu, 50 de kilograme de zahăr sau 40 de litri de ulei de floarea-soarelui la hectar.
