Un chip cioplit

Dacă cioplitorul Toader Ignătescu, organizatorul Taberei de creație pentru meșterii populari, pe care a găzduit-o în casa de vacanță situată pe proprietatea sa de la ieșirea din Păltinoasa spre Vârfu Câmpului, pe terenul cuprins între pădurea de molizi și albia pârâului Bucovăț, merită felicitat pentru ducerea la bun sfârșit a unui proiect pe care l-a început ceva mai timid la ediția de debut de anul trecut, dar care a prins în acest an consistență prin aducerea unui număr de 12 meșteri populari autentici (4 basarabeni, cioplitorii Ștefan Ciumașu, Vitalie Grumeza, Grigore Păstârnac și Victorin Negruș, membri ai Uniunii Meșterilor Populari din Republica Moldova, doi ieșeni, artizanii Marcel Lutic și Ioan Laza, și cunoscuții meșterii populari autohtoni Nicolae Gherman din Fălticeni, încondeietoarea de ouă Elena Torac, din Brodina, cea care a reprezentat județul Suceava în delegația României care a participat la Caravana Internațională a Talentelor de la Toronto, în Canada, cusătoresele și brodezele Emanuela și Edvina Pavăl din Plopeni și „închistritoarele” de ouă din Vatra Moldoviței, mamă și fiică, Elisabeta și Veta Saghin), cărora li s-a alăturat, investit fiind cu funcția de bucătar-șef, prof. Ilie Pîțu, se cuvine să apreciem și rezultatul muncii participanților. Și m-aș opri, ca să dau doar un exemplu, la una din lucrările lui Ștefan Ciumașu, unul dintre cioplitorii basarabeni care, între piesele pe care le-a făcut spre a spori colecția inițiatorului taberei, i-a oferit acestuia un portret sculptural extrem de reușit. Pentru că Biblia spune că nu trebuie să-ți faci chip cioplit, Toader s-a lăsat cu greu convins să-l arate, dar până la urmă, după ce i-am făcut „capul mare” explicându-i că este vorba de o piesă artistică deosebită care trebuie văzută și de alții, a acceptat chiar să stea alături spre a-i putea convinge pe toți de asemănare.