Dan Petrescu este tehnicianul la modă. Are rezultate bune, are presă bună. Ultima dată a bătut cu 2-0 în deplasare cealaltă performeră a noastră din Cupa UEFA, după care a spus că n-a văzut un asemenea arbitraj în viața lui! După ani de zile petrecuți prin Italia și Anglia, după aproape 100 de meciuri la echipa națională, l-a găsit de etalon tocmai pe amărâtul ăsta de arbitru care a fost luat la șuturi și de partea adversă. Cel mai mare coșmar al lui Dan Petrescu (sau poate dimpotrivă, marea revelație) ar fi să intre în pielea și costumul unui arbitru, cu unii ca el și ca Hizo pe margine. Bașca Porumboiu și Meme în tribună! Dan Petrescu este văzut ca fiind potențialul succesor al lui Pițurcă în funcția de selecționer. Singurele lucruri pe care i le reproșează mai toată lumea sunt manifestările sale din timpul meciurilor, vecine până la identificare cu istericalele. Se spune că un bețiv, dacă are urme de conștiință, se rușinează și va încerca să se mai cenzureze dacă vede la trezire imagini din timpul beției. Poate n-ar strica să încerce și el această terapie, ar fi benefic inclusiv pentru sănătatea lui să-și poată controla cât de cât ieșirile.
În plan sportiv, ca antrenor, Dan Petrescu se dovedește un maestru în folosirea forței adversarului, ca la aikido (sper să nu fi greșit, nu sunt un cunoscător al artelor marțiale). Plămădește din nimic echipe argățoase, disciplinate, numai bune pentru a răsturna căruțele mari. Când însă întâlnește echipe de aceeași factură sau chiar unele mai nevoiașe, lucrurile se cam complică. La echipa națională, ca selecționer, s-ar găsi în ambele posturi, și de mare favorit, și de luptător de gherilă. Până acum, ca antrenor la echipe mari, cu pretenții la titlu, Petrescu n-a confirmat deplin. La Rapid a sfârșit prin a fi demis (dar cine nu pățește asta la Rapid?!), iar la Wisla Cracovia a terminat pe locul secund în anul centenarului, în condițiile în care a preluat echipa în iarnă de pe primul loc (la golaveraj), iar Wisla era campioana ultimelor trei ediții. N-o fi ajuns la momentul potrivit, s-a văzut ce corupție colcăia prin măruntaiele fotbalului polonez. Deocamdată, baftă cu Hamburg și-apoi om mai vedea!
