Universitatea Harvard a decernat, joi, premiile Ig Nobel, distincții acordate în mod tradițional celor mai trăznite, ciudate sau inutile studii și descoperiri științifice, o alternativă distractivă a premiilor Nobel adevărate, transmite AFP. Premiile, aflate la a 17-a ediție, sărbătoresc neobișnuitul, onorează imaginația și stimulează interesul oamenilor în ceea ce privește știința, medicina și tehnologia, a amintit Marc Abrahams, editor al revistei de umor „Annals of Improbable Research”, care sponsorizează premiile împreună cu Harvard-Radcliffe Science Fiction Association și Harvard-Radcliffe Society of Physics Students.
Astfel, în timpul ceremoniei au fost acordate zece premii Ig Nobel, recompensând studii precum cel despre „capacitatea unei amibe de a ieși dintr-un labirint” și cel despre „distrugerile provocare de tatu în siturile arheologice sud-americane”.
Premiile au fost acordate în cadrul unei ceremonii care a avut loc la teatrul Sanders al Universității Harvard, în fața a 1.200 de spectatori și în prezența unor laureați ai premiilor Nobel adevărate, precum William Lipscomb (chimie, 1976), dar și a unor laureați ai premiilor Ig Nobel din anii anteriori.
Unul dintre câștigătorii de anul trecut, Dan Meyer, coautor al unui raport medical despre „efectele secundare ale ingestiei de săbii”, a deschis gala înghițind o sabie, pe care i-a scos-o din gât medicul său, Thomas Michel, decan al Școlii de medicină de la Harvard.
Două echipe de cercetători au primit anul acesta, ex-aequo, premiul Ig Nobel pentru chimie: Sharee Umpierre, de la Universitatea din Porto Rico, și Joseph Hill, de la Harvard, ce au demonstrat că băuturile de tip cola sunt „spermicide eficace”, pe principiul că aceasta este capabilă să facă spermatozoizii să explodeze la propriu, și Chuang-Ye Hong, de la Facultatea de medicină din Taipei, și alți colegi cercetători din Taiwan, pentru că au demonstrat contrariul.
Premiul Ig Nobel pentru pace a revenit „Comitetului elvețian de etică în biotehnologie non-umană”, pentru că a adoptat „principiul legal al demnității plantelor”, în timp ce premiul Ig Nobel pentru fizică a revenit unei echipe de cercetători care a demonstrat matematic faptul că orice lucru, de exemplu, părul, care se poate încurca, se va încurca.
Studii trăznite
Premiul Ig Nobel pentru nutriție a revenit unui duo de cercetători anglo-italian, pentru un studiu asupra „modificării electronice a zgomotului făcut de chipsurile din cartofi în așa manieră încât (cel care le consumă, n.r.) să creadă că sunt mai proaspete și mai crocante decât în realitate”. Autorii studiului au demonstrat, practic, faptul că oamenii mănâncă cu plăcere chipsuri râncede, cu condiția ca acestea să fie extrem de crocante, sunetul fiind elementul primordial.
În ceea ce privește studiul premiat cu Ig Nobel pentru biologie, acesta a comparat salturile a două specii de purici, Ctenocephalides canis – care are ca gazdă câinele și Ctenocephalides felis felis – care are ca gazdă pisica. Marie-Christine Cadiergues, cercetător la Școala națională veterinară din Toulouse, Franța, autorul studiului, a explicat că a vrut să înțeleagă de ce puricii de câine sunt pe cale de dispariție, iar cei de pisică nu se confruntă cu această problemă. Astfel, puricii de câine sunt capabili să sară la o înălțime de 25 de centimetri, iar cei de pisică sar la o înălțime de doar 17 centimetri. Acest element de biologie face ca puricii de câine să poată fi mai ușor controlați și, în concluzie, eliminați, a explicat cercetătorul.
Premiul Ig Nobel pentru medicină a revenit unei echipe de cercetători de la Duke University din Carolina de Nord, care a demonstrat că medicamentele de tip placebo scumpe funcționează mai bine decât cele ieftine.
Premiul Ig Nobel pentru economie a revenit unei echipe de cercetători de la Universitatea din New Mexico, ce a demonstrat că o dansatoare exotică profesionistă câștigă bacșișuri mai mari în perioada din lună când este cea mai fertilă, în timp ce premiul Ig Nobel pentru literatură a revenit lui David Sims, de la Cass Business School din Londra, pentru lucrarea „Ticălosule: O explorare narativă a experienței indignării în cadrul organizațiilor”.
În ultimii ani, premiile IgNobel au recompensat studii referitoare la impactul muzicii country asupra suicidului, cercetări privind utilizarea magneților pentru a face broaștele să leviteze, precum și studii referitoare la efectul berii, al usturoiului și al friștii asupra apetitului lipitorilor.
Discursurile premianților la aceste premii sunt limitate la un minut. Dacă aceștia depășesc timpul alocat, o tânără în vârstă de opt ani care îndeplinește rolul de maestru de ceremonii se apropie de invitat și-i șoptește: „Oprește-te, te rog, pentru că mă plictisesc”.
