Un argument în plus, dacă mai era nevoie

Proiectul „Suceava, Capitală Europeană a Culturii 2021” a fost luat de majoritatea sucevenilor în derâdere. A fost considerat mort din fașă, nu i s-a dat nici o șansă de către cei care se autonumeau realiști. Ori ceea ce nu are șanse, spun ei, nu merită nici măcar credit, darămite atenție sau implicare. Întocmit și susținut de o mână de oameni, proiectul Sucevei a participat în toamnă la prima etapă a selecției candidatelor la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. N-a fost să meargă mai departe. A eșuat, așa cum le place realiștilor să sublinieze, alături de orașe mari precum Iași, Craiova, Brașov sau Alba Iulia, care au investit mult mai multe resurse decât Suceava. Și pentru că noi nu știm să pierdem frumos, aceeași realiști au declarat triumfători: „v-am spus noi!”. Vremea a trecut și se vede treaba că și-au asumat dreptatea cam devreme. Eforturile celor care au inițiat proiectul cultural n-au fost zadarnice, chiar dacă respectiva competiție s-a încheiat pentru Suceava. Nu vom sta la masa mare, dar nici flămânzi nu vom rămâne. Ministerul Culturii a lansat programul „Orașe europene”, un proiect dedicat tuturor orașelor care au candidat în prima etapă a competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România – Alba Iulia, Arad, Bacău, Brăila, Brașov, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava și Târgu Mureș. În acest context, reprezentanții municipalităților și ai asociațiilor care au gestionat proiectele de candidatură au fost invitați luni, 4 aprilie, la o discuție cu ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pentru a defini împreună un program de susținere cât mai clar și mai adaptat nevoilor de dezvoltare culturală ale fiecărui oraș. Cu alte cuvinte, proiectele și eforturile de dezvoltare a strategiei culturale n-au fost făcute chiar în van. Ministerul Culturii premiază, chiar și cu titlul de consolare, pe cei care au încercat, pe cei care au oferit o șansă și n-au rămas încremeniți în așa-zisul „realism”. Ce direcții se deschid? Acordarea patronajului Ministerului Culturii pentru un proiect de dimensiune europeană care a făcut parte din programul de candidatură, inițierea unor programe de formare dedicate atât managerilor, cât și programatorilor culturali, elaborarea unei publicații dedicate orașelor candidate pentru a contura profilul și identitatea lor și revitalizarea în fiecare oraș a unui cinematograf de artă. Mesajul ministrului Alexandrescu a fost unul elocvent: „Încercăm să ducem mai departe acest proiect. Credem că sunteți orașe europene, că sunteți altceva decât cei care nu au depus candidaturile. Vrem să vă sprijinim în tot ceea ce faceți, astfel încât acest parteneriat între sectorul cultural, administrația locală și ONG să poată continua în orașul dumneavoastră, astfel încât să vă ajutăm să creați o identitate culturală a orașului… Vă ajutăm să creați un brand al orașului și să asigurăm formarea unor specialiști în cultură.” Nu-mi fac speranțe că pentru nucleul dur al scepticilor, mesajul ministrului Culturii înseamnă altceva decât nimic, dar pentru ei, oricâte argumente le-ai aduce, Suceava rămâne un oraș fără șansă. Diferența o face atitudinea: una e să stai pe margine și să faci pariuri pe scor și alta e să joci, să faci ceva sau măcar să nu încurci.