Un afacerist trimis în judecată pentru evaziune fiscală de jumătate de milion de euro nu are o lețcaie pe numele său

Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a anunțat finalizarea anchetei într-un caz de evaziune fiscală și spălare de bani de proporții, cu prejudiciu calculat de aproape 2,5 milioane de lei, peste jumătate de milion de euro. Un bărbat care a avut o firmă înregistrată la Bosanci, Ferdinand Stănescu, a fost trimis în judecată sub capete de acuzare grave și cu un prejudiciu foarte mare reținut în sarcina sa. Problema este că procurorii nu au putut, pe perioada urmăririi penale, să dispună sechestru asigurător pe nici un bun mobil sau imobil al acestuia. Asta pentru că la momentul începerii anchetei împotriva sa bărbatul nu a mai avut nimic pe numele său.
Afaceri grele, neînregistrate contabil, în 2010 și 2011
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunal au arătat că activitatea infracțională a început încă din 2010. Ferdinand Stănescu avea la acea vreme o societate prin care a făcut tot soiul de achiziții.
„A efectuat mai multe achiziții intracomunitare și interne de mărfuri, nefiind înregistrate în evidența contabilă veniturile realizate, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe venit și a TVA”, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată.
Pe lângă achizițiile nefiscalizate, în perioada 2010-2011, Ferdinand Stănescu a efectuat și livrări de mari cantități de marfă.
„A livrat mărfuri către diverși parteneri de afaceri din țară, operațiuni comerciale pe care nu le-a înregistrat în evidența contabilă și nu le-a declarat organelor fiscale. Astfel, se reține că inculpatul a omis să înregistreze în evidența contabilă și să declare organelor fiscale livrări în sumă totală de 111.600 lei”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Grosul prejudiciului avea să fie creat în prima parte a anului 2011, prin evidențierea contabilă a unor operațiuni fictive de achiziție de mărfuri de la diferite societăți din țară. Prin înregistrarea de cheltuieli fictive care au disimulat realitatea, s-au majorat în mod artificial cheltuielile societății, având ca efect fiscal și diminuarea în continuare a impozitelor și taxelor aferente, datorate la bugetul de stat, au explicat anchetatorii.
După ancheta financiară minuțioasă realizată în acest dosar a rezultat că prin omisiunea evidențierii în actele contabile sau în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate și a operațiunilor fictive realizate ulterior a fost cauzat un prejudiciu total de 2.485.492 de lei, reprezentând impozit pe profit și TVA.
A doua infracțiune, spălarea de bani, în directă legătură cu prima
A doua infracțiune, cea de spălare de bani, face referire la încercarea de pierdere a urmei banilor proveniți din evaziune.
„A dispus schimbarea sau transferul unor sume de bani, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri, dar a și dobândit, deținut sau folosit sume de bani, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. În acest mod, a dispus de suma de 2.887.958 lei provenită din săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, respectiv a efectuat plăți pentru mărfuri achiziționate, a transferat sume de bani în contul personal cu mențiunea «restituire împrumut asociat», a retras numerar personal sau prin intermediul altor persoane”, se arată în actul de sesizare a instanței.
Recuperarea prejudiciului va fi o misiune aproape imposibilă în condițiile în care procurorii nu au putut lua nici o măsură asigurătorie față de inculpat.
Procesul va începe la Tribunalul Suceava.
Până la o decizie definitivă a instanțelor de judecată, inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție.
Un amplu dosar cu fapte de același gen este anchetat de DIICOT
Un amplu dosar de acest gen, privind evaziune fiscală și spălare de bani, în care sunt cercetați numeroși oameni de afaceri din Suceava, se află în fază de anchetă la DIICOT încă din anul 2013. Și în acel dosar apare numele Ferdinand Stănescu și ale mai multor romi din familia Stănescu, acuzați că s-au ocupat de spălarea banilor unor afaceriști importanți prin intermediul firmelor lor.
Societățile beneficiare, în baza facturilor fictive, colectau TVA și își diminuau profitul obținut în urma activității comerciale curente desfășurate. Astfel, societățile comerciale beneficiare ale facturilor fiscale fictive nu plăteau sume importante către bugetul consolidat al statului, respectiv TVA de plată și impozit pe profit, unele din aceste societăți beneficiind chiar de rambursări de TVA de la bugetul de stat, creând în acest mod un prejudiciu important bugetului de stat.