Tabăra de creație pentru meșterii populari organizată de prof. Toader Ignătescu, în intervalul 9 – 14 iulie a.c., la cabana sa de vacanță situată pe colina împădurită de la marginea localității Păltinoasa, se dovedește a fi o inițiativă care se dezvoltă pozitiv de la an la an. Acțiunea, realizată sub egida Asociației Meșterilor Populari (AMP) din Moldova, organizație regională care s-a înființat în anul 2004 și care reunește cca. 70 de meșteșugari și artizani (cu precădere din perimetrul moldav, dar la care au aderat și meșteșugari din alte zone din țară – Prahova, Bistrița Năsăud…precum și meșteri basarabeni din republica Moldova) reprezintă o inițiativă 100% privată, nefiind susținută financiar sau logistic de vreuna din instituțiile care au ca obiect de preocupare promovarea, conservarea sau valorificarea creației populare. O tabără care a ajuns astfel, cu sprijinul câtorva sponsori care-i lasă inițiatorului deplina libertate de organizare (S.C. Ursa Mare S.R.L., S.C. Complex Rulmentul S.R.L., S.C. Tonic Trans S.R.L. Suceava și Rogeria S.R.L. Fălticeni), să ofere un model demn de urmat și în alte domenii creative, o tabără care antrenează numai meșteri care nu fac rabat de la ceea ce înseamnă creație și meșteșug tradițional, autentic, și care nu vizează întocmirea de clasamente sau oferirea unor distincții de panoplie. Cei 15 participanții (Silvia Cozmîncă, Ioan Laza, Valentina Acasandrei din Iași, Călin Dănilă, Viorel Marian, Vasile Gherman, Oliver Tănase din Fălticeni, Vitalie și Galina Grumeza, Ștefan Ciumașu, Grigore Păstârnac din Republica Moldova, Avram Roșca din Bălăceana, Ema Pavel din Suceava și bineînțeles Toader Ignătescu și fiica sa Irina – care își face ucenicia alături de ceilalți), practicanți ai meșteșugurilor cioplitului în lemn, împletitului din fibre naturale, picturii de icoane și croșetatului tradițional, împreună cu „maistrul bucătar”, prof. Ilie Pîțu, și…cățelul Pompilică (cel care păzește perimetrul taberei de pe malul pârâului Bucovăț) au realizat împreună o comunitate armonioasă și creativă, în care s-a muncit, s-a glumit, s-au purtat discuții cu privire la soarta meșteșugurilor tradiționale și s-au conturat proiecte comune, proiecte care s-au născut într-un mediu viu, antrenant, și nu în birourile unor plictisiți funcționari de instituție. O tabără în care, așa cum a subliniat prof. Silvia Cozmîncă, vicepreședinta AMP Moldova (care realizează din fibre vegetale împletituri decorative sau utilitare) „ne-am cunoscut, am socializat și am învățat unii de la alții o mulțime de lucruri”. Am aflat și noi că asociația derulează în prezent un proiect transfrontalier (România – Republica Moldova) cu finanțare PHARE, cu genericul ART (Afaceri prin Renașterea Tradițiilor), care-și propune „formarea unei rețele antreprenoriale pentru meșterii populari”, că în luna iunie, sub egida acestei asociații, s-a desfășurat la Iași tabăra „Micii meșteri din Copou” (în care cca. 100 de copii s-au inițiat și au practicat diverse meșteșuguri tradiționale în 10 ateliere de lucru), că meșterii și artizanii din țară își desfășoară activitatea cu greu în lipsa unei legi a meșteșugarilor…Și am avut discuții interesante cu câțiva meșteri basarabeni (oameni care trăiesc și își întrețin familiile numai din practicarea meșteșugurilor tradiționale) despre modul în care sunt organizați (Uniunea Meșterilor Populari din Republica Moldova reunește peste 250 de membri, din care cca. 60 sunt meșteri lemnari) sau despre participările lor la târgurile și expozițiile cu vânzare, în care-și prezintă și-și valorifică produsele, și am rămas uimit când Grigore Păstîrnac mi-a arătat cutiile de ceas cu pendulă, pe care le sculptează minuțios (realizarea unei singure lucrări necesită aproape două luni de muncă) din lemn de pin, tei, cireș sau nuc (piese care, comandate de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, au fost oferite în dar unor personalități politice sau reprezentanților unor prestigioase organizații internaționale). Și când auzi că produsele muncii lor sunt căutate și prețuite în străinătate (cu câțiva ani în urmă Grigore Pâstîrnac a vândut la un mare târg din Hanovra 6 asemenea ceasuri cu pendulă și 800 de „țuruieci” sau „șuierici”, cum spune el unor mici fluiere din lemn) îți dai seama că uriașele resurse de creativitate, de meșteșug și de reprezentare de care dispun artizanii și meșterii populari se cuvin valorificate cu grijă. De aceea organizarea unei tabere, cum este cea pe care, cu încăpățânare, continuă să o facă de câțiva ani meșterul cioplitor Toader Ignătescu, reprezintă un act responsabil de încurajare, susținere și promovare a culturii tradiționale.
