Umor… circumcis (4)

Lenin.Un evreu din Rusia primește permisiunea de a emigra în Israel. La graniță, rușii îi controlează bagajul și găsesc pitit printre haine un bust al lui Lenin și-l întreabă: – Ce e ăsta? – Ar trebui să întrebați cine e ăsta, nu ce e ăsta! Ăsta e Lenin, cel care a pus bazele socialismului și a adus bunăstarea poporului rus. L-am luat ca amintire a zilelor de prosperitate. Rușii îl lasă să treacă. În aeroport, în Tel Aviv, grănicerii găsesc bustul lui Lenin și întreabă: – Ce e ăsta? – Ar trebui să întrebați cine e ăsta, nu ce e ăsta. Ăsta e Lenin, nenorocitul din cauza căruia am părăsit eu Rusia și l-am luat cu mine ca să am pe cine să blestem în fiecare zi. E lăsat să treacă. Tipul se duce acasă, pune bustul pe raftul unei biblioteci și la o petrecere organizată de familie cu ocazia sosirii sale, un nepot vede bustul și întreabă: – Cine e ăsta? Evreul îi răspunde: – Ar trebui să întrebi ce e ăsta, nu cine e ăsta. Răspunsul: e 10 kg de aur!
Sex.Un om s-a întrebat dacă e păcat să facă sex în ziua Domnului, deoarece nu era sigur dacă sexul este o muncă sau o joacă. Așa că, s-a dus mai întâi și a întrebat un călugăr despre problema în cauză. Călugărul i-a răspuns, după ce a citit în Biblie: – Fiul meu, după îndelungate cercetări asupra Cărții Sfinte sunt în măsură să-ți spun că sexul este o muncă, așadar este păcat să-l faci în ziua Domnului. Neîncrezător și gândind „Ce știe un călugăr despre sex?”, omul s-a dus apoi la un preot cu experiență și căsătorit. A primit însă același răspuns: sexul este o muncă și este păcat să-l faci de ziua Domnului. Pentru a se lămuri definitiv bărbatul s-a gândit să se ducă și la rabin, să-l chestioneze asupra sexului în ziua de Sabat. Rabinul a cugetat un pic și i-a răspuns: – Dragul meu, cu siguranță sexul este un joc și poți să-l faci liniștit așadar în ziua de Sabat, că nu e un păcat. Curios, omul nostru l-a întrebat: – Cum poți fi așa de sigur, când toți ceilalți pe care i-am întrebat mi-au spus că sexul este o muncă? Zâmbind, rabinul i-a răspuns: – Dacă sexul ar fi fost o muncă, nevastă-mea ar fi pus-o pe menajeră să-l facă.
Religii.Un creștin, un musulman și un evreu vorbesc despre religii. Creștinul: Știu că religia mea e cea adevărată, căci aveam o secetă teribilă în țară și era să mor împreună cu familia. Când ne-am rugat, s-a întâmplat miracolul: toată câmpia era sub soarele arzător, dar pe terenul nostru cădea o ploaie torențială. Totul împrejur ardea sub soare și pe terenul meu ploua. Așa am fost salvați. Musulmanul: Știu că religia mea e cea adevărată. Eram în deșert și m-a surprins o furtună de nisip. Era să murim, eu și cămila mea, acoperiți de dune. Abia puteam respira, când s-a întâmplat miracolul. Întregul deșert era o furtună de nisip, dar în jurul nostru furtuna s-a potolit. Așa am ajuns până la o oază și ne-am salvat. Evreul: Știu că religia mea e cea adevărată. Mă plimbam în jurul casei mele într-o sâmbătă și am găsit un portmoneu pe jos, plin cu bani, dar fiind sâmbătă, nu puteam să mă aplec să-l iau. Atunci s-a întâmplat miracolul: peste tot era sâmbătă, dar în jurul meu s-a făcut brusc vineri.
Fisc.Un inspector de la Fisc vine la sinagogă în control. Se uită peste registre și concluzionează către rabin: – Domnule, veniturile dumneavoastră sunt mici și impozitul la fel. Cum reușiți să trăiți cu niște încasări atât de mici? – Noi aici reciclăm totul și ne mulțumim cu puțin. – Chiar totul? – Tot. – Și picăturile de la lumânări? – Da, le strângem și le trimitem la o fabrică de lumânări și din când în când, ne trimit o lumânare. – Și firimiturile le reciclați, întreabă agentul în zeflemea. – Da, le strângem și le trimitem. Din când în când, primim o pungă de pesmet. – Da cu pieile de prepuț care rămân de la circumcizii ce faceți? Și pe ele le reciclați? – Da. Le strângem, le trimitem la Fisc și din când în când ne trimit câte-un puțoi așa ca dvs. să ne controleze.
Recunoașteri.Un preot catolic, unul evanghelic și un rabin merg în drumeție. La un lac, se opresc și se scaldă în costumul lui Adam. Sunt surprinși de un grup de femei. Își iau cu toții hainele și fug. Cei doi preoți își acoperă cu hainele părțile rușinoase, pe când rabinul își acoperă fața. Cei doi îl întreabă pe rabin de ce a acoperit fața. Acesta răspunde: – Nu știu cum e pe la voi, dar cei din parohia mea mă recunosc după față…