Ultimul lux pentru Udrea, Mazăre și Nichita

Cum pe timp de molimă firmele de pompe funebre se umplu de bani, așa și arestările de lux din ultima perioadă îi burdușesc de parale pe avocați.
Dacă de la un client de rând avocatul pretinde de regulă un onorariu situat între limite rezonabile ale nesimțirii, de la o Elena Udrea, de la un Gheorghe Nichita ori de la un Radu Mazăre se discută doar peste un nivel foarte sus cocoțat. Cum acești inculpați cu totul speciali își cumpără ceasuri, genți și haine de firmă foarte costisitoare, e firesc să își cumpere și avocați scumpi, de firmă.
Sunt căutați apărătorii clanurilor interlope, trecuți prin ciurul și dârmonul tuturor golănelilor posibile. Mare trecere au și decanii de barouri. Alături de cei care întrețin legături cu serviciile de informații, care mai pot să facă aranjamente de culise.
Ajungem, așadar, la bani. De cât e vorba ca onorariu pentru matale, maestre dragă? De un milion de euro? Ia de aici milionul, numără-l și treci la treabă.
Parcă ce înseamnă un milion de euro pentru una sau unul ca ei? Un fleac. Ei sunt scamatori ai banului, care făceau milioanele doar dintr-o simplă întorsătură de condei pusă cu măiestrie pe un act. Aranjau trei licitații pentru atribuire de lucrări din fondurile publice și le ieșeau șapte milioane, nu unul singur.
Avocații mai au un motiv de bucurie. Că nici un barosan penal de-al politicii noastre nu se limitează la un singur apărător în instanță. Un singur avocat să-și ia prostimea. Ei își iau câte trei, câte cinci, câte șapte de căciulă. O fac ostentativ, ca o ultimă sfidare adresată unui popor pe care l-au furat și l-au disprețuit continuu. Ca pentru a-și dovedi că obrazul lor gros ca pielea de rinocer se subțiază cu cheltuială.
Când își târguiesc avocații, Udrea, Nichita și Mazăre au același sentiment plăcut ca atunci când își făceau cumpărăturile în magazinele de lux de la Champs Elysée. Din păcate pentru ei, acesta este ultimul lor lux.