La un moment dat în istoria noastră, când treburile mergeau nasol tare în țară, mințile iluminate ale masoneriei au propus aducerea unui rege străin. Pentru că azi suntem republică, regele trebuie să cânte la altă masă.
Dar, adaptând lucrurile, ar fi potrivit acum, când se duc lupte surde și sterile pentru putere, să se aducă un președinte străin. Adică, fiecare partid să propună la alegerile prezidențiale viitoare câte un candidat care să nu fie de naționalitate română. Să fie britanic, american, olandez, chiar polonez sau leton… numai român, nu. Ar fi un prim pas spre progres pe care țara noastră l-ar face.
Bineînțeles, inițiativa s-ar putea extinde în toate sectoarele cu probleme. Dacă, de pildă, avem de-a face cu justiția, ar fi normal să putem cere procurori și judecători străini, fără să mai batem ulterior drumuri europene și să ne căutăm dreptatea la CEDO sau mai știu eu unde.
Ori, când circulăm cu automobilul pe rețeaua rutieră, să solicităm să ne fluiere și, dacă e cazul să ne amendeze, polițiști străini. Iar când cerem câte o aprobare de pe la primărie, să ni se repartizeze o brigadă străină de funcționari publici, care să ne garanteze un tratament cât de cât corect, fără birocrație și șpagă.
Ulterior, cu un președinte străin, putem merge curajos mai departe. Fiindcă oricum legile țării sunt deseori cel puțin discutabile, ca să nu zic tâmpite, aș vrea să avem dreptul să votăm parlamentari străini, pentru a ne umple cu ei Senatul și Camera Deputaților. Dintre aceștia, s-ar putea selecta și desemna un guvern normal, format din specialiști ca lumea din alte zări, nu de ăștia care au terminat facultăți sătești, de care e plină România.
Mai mult, fiindcă lălăiala din imnul țării are mai curând un efect de somnifer, în pofida versurilor care îndeamnă la deșteptare, ar fi corect s-avem posibilitatea să ne alegem și un imn străin.


