Statele comunitare care vor ridica bariere în calea circulației libere a muncitorilor temporari proveniți din alt membru al Uniunii ar putea fi acționate în justiție, a avertizat, marți, Comisia Europeană, citată de Reuters.
Executivul Uniunii dorește liberalizarea pieței serviciilor, facilitând muncitorilor dintr-un stat membru să lucreze în altul, în cadrul măsurilor destinate stimulării creșterii economice și a competitivității.
Mai puțin de 2% din cei 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene trăiesc în alt stat membru decât țara lor de origine. Serviciile reprezintă peste 60% din economia UE, constituind principalele motoare de dezvoltare.
Unii dintre membrii mai vechi ai Uniunii au fost acuzați de state nou intrate, precum Polonia, că abuzează de reglementările privind forța de muncă pentru a crea bariere în calea circulației muncitorilor.
Comisarul pentru Forța de Muncă, Vladimir Spidla, a publicat, ieri, reglementări referitoare la muncitorii temporari, asigurând noile state membre că va fi realizat un raport asupra progreselor în domeniu, peste un an.
„În cazul în care nu vor avea loc progrese, Comisia va acționa în mod corespunzător, fapt care ar putea conduce la sancțiuni”, se arată într-un comunicat al Executivului Uniunii.
Spidla a dorit să reasigure membrii mai vechi ai UE că reglementările vor preveni apariția „dumpingului social”, referindu-se la temerile privind muncitorii din estul continentului, care acceptă salarii mai mici.
Potrivit reglementărilor, un furnizor de servicii care trimite personal în alt stat nu are obligația de a avea acolo un reprezentant permanent.
De asemenea, trimiterea de personal într-un alt stat nu necesită obținerea unei autorizații din partea țării gazdă, a spus comisarul UE.
Ghidul de reglementări a fost publicat concomitent cu proiectul de lege revizuit redactat de Comisia Europeană în vederea deschiderii sectorului serviciilor pentru concurența transfrontalieră.
Din proiect, care necesită acordul Parlamentului European și al statelor membre, a fost eliminată o prevedere controversată care ar fi permis companiilor din domeniul serviciilor să desfășoare activități în orice stat membru, respectând legislația țării de origine.
Membrii mai vechi ai Uniunii s-au opus principiului „țării de origine”, susținând că ar conduce la dumping social.
