Comisia Europeană este profund divizată în privința unui raport care ar fi destinat sprijinirii țărilor comunitare mai vechi să ia o decizie asupra accesului muncitorilor din noile state membre pe piețele lor, transmite Reuters.
Temându-se de un val de forță de muncă ieftină provenită din est, cei 15 membri vechi ai Uniunii Europene și-au asigurat dreptul de a limita accesul pe piețele proprii, timp de 10 ani, pentru muncitorii din cele zece state răsăritene care au aderat în mai 2004.
Singurele țări care și-au deschis piețele către est sunt Marea Britanie, Irlanda și Suedia.
Cele mai reticente sunt Germania, afectată de o rată ridicată a șomajului, și Austria, care a preluat la începutul anului președinția prin rotație a blocului comunitar.
Executivul Uniunii ar urma să publice, la 8 februarie, un studiu referitor la circulația muncitorilor din țările nou intrate, pentru a ajuta membrii mai vechi să ia o decizie în privința unei eventuale prelungiri a restricțiilor, la încheierea unei perioade inițiale de doi ani.
Potrivit unor surse apropiate situației, comisarii europeni au intrat, miercuri, în conflict în legătură cu posibilitatea de a încuraja explicit deschiderea piețelor muncii.
„A fost o baie de sânge”, a declarat un oficial important al Comisiei ce a participat la discuții, solicitând să nu fie numit.
O altă sursă a apreciat că problema este dirijată politic.
Ambii oficiali au spus că disputa a implicat mai ales comisarii din noile state membre, precum reprezentantul Politicii Regionale, Danuta Huebner, din Polonia, și un grup provenit din membrii mai vechi, în frunte cu comisarul pentru Relații Externe, Benita Ferrero-Waldner, din Austria.
Comisarul pentru Forța de Muncă și Afaceri Sociale, Vladimir Spidla, fost premier al Republicii Cehe, însărcinat cu redactarea raportului, a susținut că fenomenul migrației muncii din statele nou intrate poate fi controlat, aducând beneficii economice țărilor care și-au deschis piețele muncii.
„Este adevărat, dezbaterile din cadrul Comisiei s-au încins, dar au dovedit un sprijin general pentru abordarea propusă de comisarul Spidla”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului UE, Ana-Paula Laissy.
Populația noilor state membre – Cehia, Estonia, Cipru, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia – este de circa 75 de milioane de persoane, din totalul de 454 de milioane de persoane la nivelul Uniunii extinse.
Germania și Austria sunt mai apropiate din punct de vedere geografic de noii membri, ceea ce generează temeri referitoare la inundarea pieței muncii.
Un oficial al Executivului european a declarat că Finlanda și-ar putea deschide piața muncii la 1 mai, în timp ce Spania și Portugalia iau în considerare o astfel de măsură.
Un studiu recent, realizat de European Citizen Action Services, o organizație de apărare a drepturilor civile, a arătat că țările care mențin restricțiile privind accesul muncitorilor străini riscă să se confrunte cu dezvoltarea pieței negre, cu lucrători angajați ilegal.
În Franța însă, „instalatorul polonez” a devenit un simbol al muncitorilor dispuși să muncească pentru salarii mici, subminând modelul social al țării.
Temerile legate de migrarea muncitorilor din noile state membre, care ar putea influența în mod negativ salariile, numărul de ore lucrate și siguranța locurilor de muncă, au reprezentat unul dintre motivele care au determinat respingerea Constituției Europene în cadrul unui referendum organizat anul trecut.
